Parintele Alexandru scrie frumos. Scrie nu doar cu penita - iertati - ma, cu tastele - ci cu cele dinlauntru. Cuvintele sale nu sunt izvodite numai din minte, ci le trece prin inima. Acolo, in inima vegheata de Duhul lui Dumnezeu, nu incape cenzura, auto - cenzura, fataria, compromisul, egoismul, vanitatea. Si parintele se straduieste ca lui, lui Dumnezeu. sa Ii placa mai intai cele pe care le face si le cugeta, si mai apoi sa se gandeasca la ce vor spune, vor aprecia, vor comenta, vor evalua, o...
