Carti in categoria Religie

Domnul Iisus a venit pe pamant ca doctor pentru cei ce au trebuinta de vindecare, pentru cei suferinzi, care poarta in pieptul lor o inima infranta si taiata - imprejur. El a luat asupra Sa firea omeneasca, cu toate ale sale, in afara de pacat.Prin cuvantul Sau, prin atingerea harului Sau, El a scos demoni, a curatit leprosi, a tamaduit slabanogi, a dat vedere orbilor, a inviat mortii. Insa, mai presus de toate, Domnul le - a daruit oamenilor reinnoirea duhovniceasca si le - a preschimbat suflet...

Adam si Eva au nascut doi fii, pe Cain si Abel. In Abel a precumpanit harul ce ramasese in parintii sai si el a urmat calea dreptatii si a fricii lui Dumnezeu. In Cain insa s-a invartosat puterea caderii celor intai ziditi. Astfel, Cain s-a salbaticit ca o fiara si l-a ucis pe fratele sau Abel. Din acesti doi frati au izvorat doua suvoaie de-a lungul istoriei neamului omenesc: suvoiul dreptilor, in cugetul carora inca mai palpaia amintirea luminii harului primului rai si care se sarguiau sa duca...

In lumea contemporana, in diferitele domenii ale vietii si ale stiintei, se fac eforturi pentru a defini persoana omeneasca si a o deosebi de individ. Adesea, cei doi termeni sunt confundati. Mintea pamanteasca se intemeiaza mai ales pe intelect, si nu pe trairea comuniunii cu Dumnezeul Treimic. Ea nu intelege ca individul este un principiu limitativ, in vreme ce persoana este un principiu atotcuprinzator, dupa cum reiese din faptul ca inlauntrul Sfintei Treimi fiecare Persoana este purtatoarea ...

Aceasta calatorie harica de la arena virtutilor Postului Mare si luminile de mantuire ala Patimilor Domnului pana la ploaia cea lina a darurilor Duhului Sfant il face pe om partas la taina timpului liturgic, care pecetluieste sufletul cu vesnicia lui Dumnezeu si aduce fagaduinta unei vieti nepieritoare. Ea il dezleaga de legaturile sufocantului jug al timpului si racoreste vapaia acelui infricosat loc care este iadul lipsei de recunosstinta si al apostaziei omului.

Ramai statornic cu mintea in Dumnezeu, si vine clipa cand Duhul nemuritor Se va atinge de inima. o, este atingerea Sfantului SFintilor! Ea cu nimic nu se poate asemana: ea rapeste duhul nostru in taramul Fiintei nezidite; raneste inima cu o iubire neasemanatoare cu felul in care oamenii gandesc sau inteleg acest cuvant. lumina ei, a acelei iubiri, se revarsa asupra intregii fapturi, asupra intregii omeniri in fiintarea ei de - a lungul veacurilor. iubirea aceasta este simtita de inima trupeasca ...

Monahismul este cu adevarat o viata neobisnuita, paradoxala. Atunci cand dobandeste darul rugaciunii neincetate, monahul intelege caracterul paradoxal al acestui chip de vietuire. Pana si rasuflarea i se schimba; inclinatiile si miscarile inimii sale sunt cu totul altfel. Chiar daca vietuieste pe pamant, omul acesta este asemeni vantului, al carui glas il auzi, dar nu stii de unde vine, nici incotro se duce. In starea aceasta, se ridica valul care desparte pamantul de lumea de dincolo; exista o ...

Dumnezeu il cheama pe om la o viata minunata. Cunoasterea caii anevoioase si greu de strabatut, dar si a sfarsitului ei purtator de lumina, intelepteste mintea si zamisleste insuflare si incredere in inima. Il intareste pe om sa se incredinteze "pe sine si unul pe altul si toata viata sa" in sfintele maini ale Atotputernicului Iisus. Il sprijina, ca sa nu se abata de la scopul sau, ci sa semene nemurirea si vesnicia cata vreme traieste si umbla pe pamant.

Atat in scrierile Sfantului Siluan, cat si in cele ale Parintelui Sofronie teologia principiului ipostatic este infatisata in mod catafatic, desi continutul ei este necuprins si negrait. La amandoi predomina acelasi element pozitiv, caci amandoi vorbesc despre un Dumnezeu cunoscut si iubit, ale Carui lumina si prezenta se salasluiesc in inima omului in chip simtit. Dumnezeu il umple pe om cu harul Duhului Sfant intr-un mod personal si unic. Fiecare om este o persoana, un purtator al principiului...

Linistirea mintii nu inseamna pasivitatea pe care o propovaduiesc religiile orientale. In starea de isihie, mintea omului se desprinde de orice lucru zidit. Ea devine precum fulgerul si se alipeste numai de Dumnezeu. Se slobozeste de orice alipire, iar duhul este liber sa se avante catre cele de sus, tanjind sa se uneasca cu Duhul lui Dumnezeu. Linistirea mintii este infatisata prin urmatoarele cuvinte ale Sfantului Apostol Pavel: Cel ce se alipeste de Domnul este un duh cu El. Cei care se inde...

Fapturile cugetatoare ale lui Dumnezeu, ingerii si oamenii, nu se opresc niciodata din urcusul lor duhovnicesc, ci sporesc mereu si in chip dinamic in cunoasterea lui Dumnezeu. In "vasul de lut” al trupului sau, monahul isi lucreaza mantuirea ca si cum ar fi un inger pe pamant. Caci, dupa cum spunea Domnul, "la Inviere, nici nu se insoara, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu in cer”. Sfantul Grigorie Sinaitul vorbeste despre vesnica sporire dinamica a ingerilor si a ce...

Prorocul Isaia spune: "Pantecele meu va suna ca o alauta" (Isaia 16, 11), ceea ce inseamna ca inima omului poate deveni o harpa launtrica, ce canta partitura cuvantului lui Dumnezeu (cf. 1 Corinteni 14, 7). Pe masura ce inima, slefuita prin rugaciunea lui Iisus, devine in stare sa primeasca inlauntrul ei cuvantul lui Dumnezeu, ea incepe sa vada si sa inteleaga lumina acestui cuvant. Arhim. Zaharia Zaharou

Arhimandritul Zaharia Zaharou, unul din cei mai apropiati ucenici ai Parintelui Sofronie, a avut privilegiul si binecuvantarea de a vietui multi ani alaturi de fericitul Staret si de a fi partas invataturii acestuia, atat celei scrise, cat mai ales celei transmise prin viu-grai. Multe din temele duhovnicesti despre care a invatat Parintele Sofronie nu au fost formulate in scris, ele fiind scoase la iveala de catre Parintele Zaharia, pentru a intregi opera nepretuita a Staretului. Una dintre ace...

Fenomenul paradoxal al monahismului nu este inteles cu usurinta nici chiar de toti monahii. Monah este cel care se aseaza pe sine mai prejos de toata faptura, adeverind cuvintele lui Hristos Daca cineva vrea sa fie intaiul, sa fie cel din urma dintre toti si slujitor al tuturor (Marcu 9, 35) si cel care slujeste este mai mare decat cel ce sta la masa. (cf. Luca 22, 27). Care dintre fiii veacului acestuia ar fi atat de nebun incat sa se puna pe sine de bunavoie mai prejos decat toti si sa devina ...

Isihasmul inseamna biruinta omului asupra patimilor sale, atunci cand Duhul Se odihneste in camara de nunta a inimii lui. Este o nevointa ascetica cu caracter indoit: pe de o parte, presupune dezbacarea si lepadarea de omul cel vechi, iar pe de alta parte, asumarea, imbracarea si primirea plinatatii omului celui nou. Nimeni nu va putea afla limanul cel neinviforat al isihiei daca nu "a ramas mai intai cu Hristos in incercarile Lui", daca nu s-a suit pe Cruce impreuna cu Domnul si nu a murit cu d...