Carti in categoria Romane

Cu romanul distopic Noi, Evgheni Zamiatin (1884–1937) deschide calea unor capodopere ulterioare aparţinând aceluiaşi gen (Minunata lume nouă de Aldous Huxley, O mie nouă sute optzeci şi patru şi Ferma animalelor de George Orwell sau Fahrenheit 451 de Ray Bradbury). Deşi termină cartea în anul 1920, autorul nu o vede publicată în timpul vieţii în patria sa (romanul va apărea în limba rusă abia în...

Pentru primul său roman, Neuromantul, William Gibson a fost recompensat cu prestigioasele premii Hugo, Philip K. Dick ÅŸi Nebula. Cartea a fost urmată de Count Zero, Mona Lisa Overdrive, Burning Chrome, Virtual Light ÅŸi All Tomorrow’s Parties, romane care s-au bucurat, la rândul lor, de o primire excepÅ£ională din partea criticii ÅŸi a publicului. Case, protagonistul, este recrutat de un client misterios, aflat într-o ultimă încercare de rulare a unui soft &i...

DeÅŸi mai pu]in cunoscut decât Isaac Asimov, Arthur C. Clarke sau Robert A. Heinlein, Theodore Sturgeon (1918–1985) este un scriitor mult mai important pentru dezvoltarea literaturii S.F. A fost distins cu premiile Hugo, Nebula, International Fantasy Awards ÅŸi World Fantasy Life Achievement Award. Romanul Nestemate visătoare ni-l înfăţiÅŸează pe Horty Bluett, un băieÅ£el de opt ani, care nu a avut niciodată parte de iubire. PărinÅ£ii lui adoptivi sunt violenÅ£i,...

Lone, redusul mintal care aude gândurile celorlalţi, Janie, care poate să mişte lucrurile fără să le atingă, gemenele care se pot deplasa instantaneu în spaţiu, Bebe, care a inventat un aparat antigravitaţional înainte să înveţe să meargă, Gerry, care ar putea deveni stăpânul lumii dacă ar avea conştiinţă — fiecare din personajele acestui roman este, izolat, o fiinţ&...

Desi in timpul vietii succesul i-a fost asigurat de romanele sale istorice inspirate de Antichitate, Edward Lucas White (1866–1934) isi dovedeste mai ales in proza fantastica forta imaginativã deosebita. Lukandu si alte povestiri (1927) reuneste cele mai reprezentative texte ale scriitorului american. Publicata initial in 1907, proza care da titlul volumului este definitorie pentru o arta narativã complexa: nu exoticul potenteaza fantasticul si miraculosul, ci dozarea precisa...

Pe ţărmul unei insule din Mările Sudului, Edward Prendick descoperă nu un paradis tropical, ci un infern creat de mâna omului. Sumbrul demiurg este Moreau, chirurg celebru ale cărui experimente au transgresat de mult limitele umanului. În această colonie a groazei, rezultatele experimentelor lui atroce sunt, de fapt, monÅŸtri a căror bestialitate depăşeÅŸte orice închipuire. Insula doctorului Moreau este unul dintre primele SF-uri autentice, având în acelaÅ...

Scriitor de science fiction ale cărui cărÅ£i reprezintă tot atâtea repere ale evoluÅ£iei genului în secolul XX, Ray Bradbury este unul dintre autorii contemporani care au marcat imaginarul modern. Publicat în 1953, romanul Fahrenheit 451 este o alegorie cu multiple sensuri, dominată de previziunea sumbră a unei lumi silite să îÅŸi renege trecutul ÅŸi umanitatea prin distrugerea memoriei ÅŸi a tradiÅ£iei, miza conflictului care opune indivizii ÅŸi societatea fiind li...

Pentru Howard Phillips Lovecraft (1890–1937) — ultimul mare reprezentant al goticului literar —, fantasticul nu este o simplă tehnică literară, ci răspunde nevoii organice de supravieÅ£uire a unei conÅŸtiinÅ£e agnostice. Constantele prozei lui Lovecraft — atitudinea romantică, ficÅ£iunea macabră, mitul, S.F.-ul ÅŸi componenta onirică — pornesc de la conÅŸtientizarea existenÅ£ei unei „alte lumi”, situate dincolo de realitatea aparentă. Toate poves...

Maestru al scenariilor (post)apocaliptice, Wyndham imaginează o lume de după cataclismul mondial, când omul care se autointitulează Imagine a PerfecÅ£iunii Divine ajunge călăul semenilor săi, pe care-i cataloghează, în virtutea unor noi ÅŸi arbitrare Table ale Legii, Ofense sau Blasfemii. O lume în care, de vreme ce un semn din naÅŸtere poate însemna o condamnare la moarte, personajelor li se poate întâmpla orice. Astfel, dacă abilitatea lor de a c...

ExcepÅ£ional observator ÅŸi cunoscător al suferinÅ£elor umane, trupeÅŸti ÅŸi sufleteÅŸti, Cehov a revoluÅ£ionat dramaturgia ÅŸi proza rusească. Atmosfera cehoviană poartă amprenta suferinÅ£ei eroilor săi, aflaÅ£i în căutarea propriei identităţi ÅŸi încercând să înfrângă o mediocritate care este nu numai a lor, ci a întregii naturi umane.

Lider al estetismului englez, curent care predica principiul „artă pentru artă”, Oscar Wilde (1854–1900) a fost ultimul mare scriitor al perioadei victoriene. ViaÅ£a sa tumultuoasă, plină de pasiuni duse până la extrem, a făcut alternativ din persoana sa un arbiter elegantiarum ÅŸi un proscris condamnat de morală ÅŸi societate. Fascinante prin francheÅ£e ÅŸi forţă narativă, operele sale au cunoscut rapid o popularitate fără precedent. Piesele sale de teatru, g...

Alexandr PuÅŸkin (1799–1837) a marcat prin prezenÅ£a sa insolită societatea ÅŸi literatura rusă a veacului al XIX-lea. Aristocrat prin naÅŸtere ÅŸi revoluÅ£ionar prin vocaÅ£ie, adulat ÅŸi hulit de contemporani, Å£inut în mare cinste la Curte sau exilat în cele mai îndepărtate provincii ale Imperiului, PuÅŸkin a reuÅŸit să transforme noianul de experienÅ£e ÅŸi trăiri proprii, dar ÅŸi solida sa cultură, într-un izvor de inspiraÅ£ie pentru opere literare predesti...

Considerat un Cervantes al literaturii spaniole moderne, Benito Pérez-Galdós a trăit într-una dintre cele mai tulburi perioade din istoria Spaniei, cu revoluÅ£ii ÅŸi războaie, întemeierea Republicii ÅŸi RestauraÅ£ia, pierderea imperiului colonial. Militant radical al ideilor moderniste, el urmăreÅŸte în DoÅ„a Perfecta conflictul dintre dragostea liberă ÅŸi spiritul iezuitic. Anul aparitiei: 2005 Pagini continute: 336 Dimenisuni: 10 x 18 cm...

Valencia — tărâm binecuvântat cu bucuria vieţii, leagăn al pasiunilor neînfrânate, al generozităţii, dar şi al cruzimii nemăsurate. Aici a văzut lumina zilei Vicente Blasco Ibáñez (1867–1928) — şi întreaga sa viaţă a fost marcată de sângele roşu al huertei. Debordând de vitalitate, cu o pasiune năvalnicã pentru cuvânt, fie el spus în m...

Figură emblematică a prozei franceze din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Guy de Maupassant (1850–1893) îşi dezvoltă creaţia în trei direcţii, fiecare dintre ele ilustrată printr-o capodoperă: nuvela realistă — Bulgăre de seu (1880), romanul social şi de moravuri — Bel-Ami (1885) şi povestirea fantastică — Horla (1887). Marele scriitor rãmâne însă, mai cu seam&...

Maestru al realismului rus, prieten cu Flaubert ÅŸi model al lui Guy de Maupassant, Turgheniev este un neîntrecut analist al vieÅ£ii sentimentale a eroilor săi, pe care-i surprinde, în ipostaze specifice, de la fulgerătoarea scânteie a primei idile adolescentine până la pasiunea năvalnică a tinereÅ£ii ÅŸi chiar până la zbuciumul iubirilor târzii, cel mai adesea îngrădite de normele sociale. Este ÅŸi cazul protagonistului acestui roman, pri...

Le Soleil des Scorta, roman solar cu tentă pronunÅ£at meridională, nu este o saga familială în sensul curent al expresiei. Marcat de forÅ£a cuvântului, de sinceritatea personajelor, de umilinÅ£a ÅŸi îndârjirea oamenilor simpli, de căutarea ÅŸi de cunoaÅŸterea bucuriilor elementare, el îngemănează destinele ca pe niÅŸte voci avântate într-un imn strălucind de umanism. Povestea familiei Scorta se desfăşoară pe parcursul unui secol (din 1870 p&aci...

Pentru Julien Sorel, sensul existenÅ£ei se dovedeÅŸte a fi, în cele din urmă, „goana după fericire”. În acele puncte nodale în care procesele psihologice se manifestă în mod imprevizibil, Stendhal renunţă la mijloacele clasicei analize psihologice, recurgând fie la notaÅ£ia cea mai neutră, fie la hiatus, disconti-nuitate ce urmează a deveni, prin activitatea cititorului, vie ÅŸi substanÅ£ială continuitate. Anul aparitiei: 2006 Pag...

Tipul „fetei americane” (zugrăvit de James cu multă fineÅ£e analitică ÅŸi pregnanţă psihologică ÅŸi în romane precum Roderick Hudson sau Portretul unei doamne) este prezentat ÅŸi aici cu o profundă înÅ£elegere ÅŸi simpatie pentru eroina sa, tânăra ÅŸi bogata fiică a doctorului Sloper, Catherine, de a cărei dragoste sinceră, bunătate ÅŸi naivitate, încearcă să profite un abil vânător de zestre, Morris Townsend. Anul aparitiei...

Ca o amprenta a naturalismului se observa in romanul O pagina de dragoste, scris cu o rara gingasie, inclinatia autorului pentru cazurile patologice si aspectele morbide ale vietii, cat si asocierea ideilor legate de fiziologie si ereditate. Fascinat de descoperirile biologiei si medicinei din vremea sa, Zola a avut ideea sa aplice si in acest roman metodele stiintelor experimentale pentru a construi destinele personajelor sale.In plus, Zola naturalistul supune atentiei cititorului un studiu ate...