Carti in categoria Filosofie

Cu aceasta a doua carte de dialoguri, Mihai Sora isi dezvaluie si mai mult sorgintea demersului sau, de aflat in fenomenologia lui Husserl si Heidegger, precum si in filozofia neotomista si existentialista din anii studiilor sale antebelice la Sorbona. Dialogul dintre cele doua personaje ale cartii anterioare, carora li s-a adaugat un «Devotat Amic», se apropie acum in cercuri din ce in ce mai stranse de nucleul urmarit inca de la inceput: conditia ontologica a omului, exprimat...

Paginile cartii de fata privesc unele chestiuni ce pot sa ne apara in prima instanta ca inactuale sau chiar straine. Este vorba despre modul nostru de a gandi si despre spatiul de libertate al gandirii, despre unele date ce sunt proprii gandirii metafizice sau speculative (fie sub forma unor idei, fie a unor imagini si reprezentari), despre recunoasterea unor situatii omenesti profund paradoxale sau antinomice, dar mai ales despre faptul ca metafizica este inca prezenta in felul in care noi...

Spirit polemic si eseist bine-cunoscut in spatiul anglo-saxon, Grayling abordeaza una dintre temele sale favorite, etica secolului XXI. Laitmotivul este dilema lui Hercule, care trebuie sa aleaga intre datorie si placere. Autorul analizeaza astfel modelul optim de viata in lumea contemporana, pornind de la premise precum necesitatea de a depasi dihotomia dintre hedonism si morala rigida si inversind de multe ori perspectiva traditionala – una a vietii virtuoase, care dateaza ca tema filoso...

De docta ignorantia, compusa in 1440 si centrata pe argumente strict teologice si matematice, se disociaza net de lucrarile clasice ale gindirii medievale. Modernitatea ei consta in a face mesajul religios mai accesibil omului si in celebrarea demnitatii umane, argumente care fac din autorul lor un precursor al Umanismului. Cartea intii a lucrarii are ca tema pe Dumnezeu ca maxim absolut, urmatoarele doua tratind despre univers si despre Christos ca sinteza a celor doua. Pentru Cusanus, Dumnezeu...

Departe de a insemna moartea celei de-a saptea arte, epoca ecranului omniprezent inregistreaza cea mai importanta mutatie cunoscuta de cinematografie. Aceasta nu doar se transforma in hipercinema, ci devine generatoarea unei lumi si, implicit, a unei viziuni asupra lumii. Televiziunea, publicitatea, jocurile video, videoclipurile sint restructurate dupa logica starificarii, hiperspectacularului si divertismentului. Fara sa considere ca imaginile epocii hipermoderne sint sinonime cu o saracire a ...

Madeea Axinciuc prezinta o analiza foarte originala a celui mai important tratat filozofic medieval evreiesc [...].Teza fundamentala a lucrarii este propunerea, pe care o cred originala si profunda, ca imaginatia este un „cuvant-cheie" al tratatului lui Maimonide. In locul accentului pus in cercetarile curente pe suprematia intelectului, avem acum o intelegere noua, bazata pe viziunea omului ca o fiinta unica, inzestrata cu capacitatea imaginatiei. (Moshe Idel)

Filosof german neokantian, Ernst Cassier (1874-1945) a pornit in realizarea principalei sale opere, Philosophie der symbolischen Formen/Filosofia formelor simbolice, de la o serie de principii kantiene in vederea elaborarii unei teorii a culturii prin care afirma ca limba, miturile, religia, arta, stiinta sunt toate forme simbolice, care nu mai trebuie intelese pornind de la vreo „lege universala” a naturii umane sau prin raportare la vreo instanta exterioara lor. In acest prim volum...

Fiecaruia dintre noi i s-a intamplat la un moment dat sa treaca prin experienta intalnirii cu o traditie religioasa diferita de cea careia ii apartinem. Amintiti-va, bunaoara, cum ati reactionat atunci cand ati aflat ca noul vostru partener de afaceri este musulman. Sau budist. Sau cand fiica voastra v-a marturisit ca alesul inimii sale este mormon. In oricare dintre cazuri, intalnirea dintre religii inseamna, in ultima instanta, intalnirea dintre oameni. Cunoasterea si acceptarea diversitatii r...

Filosof german neokantian, Ernst Cassier (1874-1945) a pornit in realizarea principalei sale opere, Philosophie der symbolischen Formen/Filosofia formelor simbolice, de la o serie de principii kantiene in vederea elaborarii unei teorii a culturii prin care afirma ca limba, miturile, religia, arta, stiinta sunt toate forme simbolice, care nu mai trebuie intelese pornind de la vreo „lege universala” a naturii umane sau prin raportare la vreo instanta exterioara lor. In acest prim volum...

Aceasta carte a fost gandita si scrisa pornind de la convingerea ca in traditia filosofica occidentala, inaugurata la greci, nu exista un alt sistem de referinta decat bilantul dicutiei celor mai semnificative intrebari si solutii. Ea isi propune sa ofere un asemenea bilant pentru trei mari teme ale filosofiei cunoasterii: conceptul cunoasterii, sursele cunoasterii si intemeirea cunoasterii. Totodata, cartea incearca sa ilustreze conceptul introducerii crituce, (?) un concept ce exprima , credem...

ISTORIA FILOSOFIEI. VOL 7 Editie cartonataVolumul VII are ca obiect idealismul german si reactiile generate de acest curent. Dupa ce autorul prezinta principalele sisteme idealiste postkantiene (Fichte, Schelling, Hegel, este inclus si Schleiermacher), el trece la analiza reactiilor impotriva idealismului metafizic: primii critici (Fries, Herbart, Beneke, Bolzano), Schopenhauer, transformarea idealismului prin Feuerbach, Ruge, Stirner, Marx, Engels si materialismul dialectic, si, in fine, Kierke...

Eseul Spre pacea eterna reprezinta cel mai publicat eseu al lui Kant, de care s-au bucurat, de-a lungul celor peste doua secole de existenta, generatii de cititori cultivati si de politicieni de varf, care au valorificat in discursul lor numeroasele idei de mare actualitate ale eseului. Intre aceste idei, in afara mesajului general umanist de pace, se mai afla ideea de prosperitate individuala, prin eliminarea conflictelor sociale, mentinerea independentei si a suveranitatii statelor, federalism...

Cartea Fericire si lege morala de Rodica Croitoru analizeaza, pe de-o parte, înclinatia naturala a omului catre fericire si, pe de alta parte, sanctionarea acesteia de legea morala. În filosofia kantiana, relatia în discutie parcurge un traseu surprinzator, de la opozitia totala (pe motivul ca prima reprezinta pozitia dorintelor sensibilitatii, iar a doua a judecatii rationale), pâna la preluarea treptata a fericirii în unele forme morale, culminând în o...

Dand nume starilor si demersurilor ca si cum ar fi "maladii" (spiritul insusi a fost denumit, uneori, o maladie a creatiei, cand nu s-a vazut gloria lui), am nazuit sa gasim un dram de stiintificitate in dezordinea sub care a trait si traieste omul.Constantin Noica

Relativism, scepticism, dogmatism - aceste probleme ii bantuie dintotdeauna pe filosofii care-si pun intrebari despre adevar, despre natura acestuia si despre valoarea care trebuie sa-i fie recunoscuta.In aceasta dezbatere fara concesiuni, Richard Rorty si Pascal Engel isi expun si precizeaza profundele divergente, oferind astfel cai de acces privilegiate pentru un mod mai temeinic de a concepe adevarul.Ce asteptam de la adevar? Avem nevoie de el? Oare asemenea intrebari au macar vreun sens?Nr. ...

Kafka. Pentru o literatură minora - Félix Guattari, Gilles Deleuze. Forţa lui Kafka. Nuvelele sau povestirile descriu deveniri-animale care sunt tot atâtea linii de fugă active. Romanele, mai degrabă ilimitate decât neterminate, operează o demontare a marilor maşini sociale prezente şi viitoare. Chiar în momentul în care le agită ameninţător, folosindu-le drept paravan, Kafka nu crede deloc în lege, vinovăţie, angoasă, interioritate; nici &ici...

Fascism si comunism - Ernst Nolte, Francois Furet.O carte edificatoare şi pasionantă despre cele două mari orori ale secolului XX care, înainte de a sfârşi lamentabil, au exercitat o anumită putere de fascinaţie asupra mulţimilor, ca şi asupra unor intelectuali.Rezultată dintr-un dialog polemic între doi istorici, unul francez, Francois Furet, celălalt german, Ernst Nolte, ea pune în lumină atât originea comună a celor două tipuri de extremism şi total...

Abordand problema relatiei intre etic si estetic, J. Hillis Miller nu urmareste sa elaboreze o teorie a interpretarii ce va cauta in produsul actului creator manifestarea unui act moral; dimpotriva, el analizeaza etica demersului interpretativ propriu-zis.Este interpretarea mea morala numai daca respecta cu fidelitate lumea textului? Poate acesta sa se ofere unei astfel de interpretari? Pornind de la definitia conceptului in filosofia kantiana, comparand-o si completand-o apoi cu teoria lui De M...

Fericirea are o istorie: ea nu a fost intotdeauna considerata un scop al existentei si nici ideal de viata; unii au preferat intelepciunea sau dragostea. In plus, ea a fost reprezentata sub diferite forme de-a lungul vremii: ca un paradis, apoi, odata cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, sub forma unei societati de oameni liberi si egali.Cea mai frumoasa istorie a fericirii isi propune sa refaca, sub forma unor dialoguri cu trei mari ganditori contemporani, tocmai acest parcurs istoric...

O exemplara scriere filozofica despre arta de a purta dispute din care sa iesim intotdeauna invingatori. Un manual de retorica indispensabil, plin de echivoc, umor si ironie. Stratagema IOpinia adversarului trebuie extinsa peste limitele ei naturale, ea trebuie interpre tata cat se poate de general, intr-un sens cat mai larg, ba chiar exagerata; opinia proprie trebuie luata, in schimb, in sensul cel mai precis, restrangand-o la limite cat se poate de stramte: caci cu cat mai generala este o opin...