Carti in categoria Filosofie

Sandu Frunza a absolvit Facultatea de Istorie si Filosofie, specializarile Filosofie si Istorie in 1993. In prezent este lector la catedra de Filosofie Sistematica a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj unde preda cursuri de Filosofia religiilor, Antropologie religioasa, Filosofia valorilor. A ingrijit mai multe editii, a editat cateva antologii de texte si a publicat mai multe studii in volume si in reviste culturale si universitare. Este autorul volumului O antropologie mistica. Int...

Elementul adevarului este conceput si infatisarea sa adevarata este sistemul stiintific. Punctul de vdere actual al spiritului. Principiul nu este implinirea; contra formalismului.Absolutul este subiect; si ce este acesta. Element al cunoasterii. Ridicarea in aceasta este fenomenologia spiritului. Transformarea a reprezentantului si cunoscutului in gand; si a acestuia in conceptHegel porneste de la ideea ca inainte de a trece, in filosofie, la cunoasterea reala a ceea ce este adevarat este neces...

Autorul este profesor la Universitatea din Cluj si profesor invitat la Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti. Dintr-o perspectiva fenomenologica asumata, tema timpului ii pune alaturi pe Platon si Husserl, pe Aristotel si Heidegger. Cartea se adreseaza cititorului interesat de filosofie, studentilor de la facultatile umaniste si in mod direct cercetatorilor filosofi.

Cuvintul lui Dumnezeu din Evanghelia dupa Ioan, cap. 1, versete 1-3, semnifica metaforic conceptul stiintific actual de informatie, care este insasi Logosul interiorizat in materia universului, in calitate de Fiu, sub forma autoorganizarii sistemelor materiale reale (atom, molecula, celula s.a.m.d.) inclusiv a embrionului uman.

Ceea ce-l intereseaza pe Hegel este tocmai posibilitatea reconcilierii cu destinul, cum anume fatalitatea de a fi sub destin poate fi invinsa. Hegel a sesizat aspectul revolutionar al mesajului lui Iisus, revenirea la viata pe care o ofera adeptilor lui. Transformarea in doctrina a acestui mesaj este inregistrata ca o pierdere, o reducere a legaturilor vii.“ (Dragos Popescu)

Structurat in filosofia religioasa rusa, dar legat de filosofia germana, autorul traieste ultimii 24 de ani in Franta. Lucrarea il integreaza intr-o problematica mai mult franceza, aceea a legitimitatii, daca nu chiar a existentei unei filosofii crestine. Crestinismul a trecut, de fapt, ca o forma mentis, in toate exercitiile spiritului, deci si in filosofie, careia i-a transfigurat destinul spre slava ei.

Simon Magul este un personaj obscur, amintit intr-un scurt pasaj al Faptelor Apostolilor, insa ulterior acesta a devenit un organ sau un sinonim al raului incarnat. O trecere prin etapele istorice in alcatuirea mitului Magului malefic ne va face sa observam ca acest personaj poate fi o pura fictiune, sau in cel mai bun caz un neinsemnat magician activ in Samaria secolului I d.Hr., insa provocarile crestinismului secolului II ii vor atribui acestui caracter originea schismei, a ereziei si a unei ...

Noua traducere romaneasca, dupa un interval de aproape opt decenii, a Politicii, una dintre marile carti ale omenirii, ne arata si astazi cat de complicata este intelegerea vietii sociale si cat de greu se poate infaptui proiectul democratic.

Ce este filosofia in raport cu istoria eii Ce este istoria filosofiei fata cu filosofiai Ce ar fi o istorie culturala a filosofiei, ce si o istorie filosoficai Istorie si istoricism, Fapt istoric si argument, Filosofie universala si filosofie nationala sunt doar citeva teme din mai multe asupra carora reflecteaza autorii, toti universitari, din generatii cu optiuni si formatie diferite, dar, pe cit mai individualizati, pe atit mai convergenti intr-un proiect din nou in actualitate, anume acela a...

Nicolae Sacalis a absolvit Facultatea de Filosofie, sectia Pedagogie, la Universitatea din Bucuresti. Doctor in filosofie al Universitatii de Stat din Ohio, este autorul mai multor carti, articole si studii, directorul revistei Paideia si profesor la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica."Si, la capatul acestui drum, dupa multe incercari si erori, esecuri si succese, se afla marea cetate Republica. Este o noua cetate construita de si pentru om. Pentru ca aceasta este c...

„… Orice stradanie de a cunoaste Originea presupune fiinta ganditoare identificata cu originarul. Eu insumi – fiinta care gandeste Fiinta – sunt Originea – in-dezvaluire-de-sine: Sinele care devine ceea ce a fost dintotdeauna, fiind cu adevarat o data cu fiecare nou Inceput, cu fiecare noua Incepere-de-Sine.“

Sergiu Tofan alege un caz crucial pentru a proba natura dialogala atit a teologiei, cit si a filosofiei, cazul Origene, exemplar pentru inceputurile metafizicii crestine, intr-un moment de ruptura si de asezare. (...) incumetindu-se la o asemenea lucrare, Sergiu Tofan a riscat; cistigind insa, riscul asumat apare acum ca factor de incrincenare si de continua supraveghere critica.

Este firesc, ca un filosof de statura lui Socrate si o filosofie deschisa cum este socratismul sa fie pe masura interogatiilor nu ale timpului lor ci ale vremii noastre. Altminteri, mai cu seama, filosofiile de demult, ale antichitatii, ale evului mediu ar putea sa treaca drept revolute.

Autorul isi fundamenteaza demersul pe ideea ca lumea in care „locuieste“ omul este in primul rand „subiectivitatea“ sa, care nu e o alveola separatoare, protectoare in raport cu „realitatea“, ci chiar orizontul si modalitatea lui de acces la „realitate“, si incearca sa arate ca orice discurs ontologic este unul care are in centrul sau subiectul, cel mai puternic, dar si cel mai slab element al sau.

Lucrarea parintelui Nichifor Tanase tinde sa conjuge procesul cautarii preciziei terminologice cu afirmarea adevarului de credinta mijlocit conceptual. Intentia cautarii unitatii gandirii despre fiinta devine la autor, un substitut al unitatii, o aflare-pe-drum catre sine, un act neincheiat care ramane o deschidere. Pentru un teolog, cunoasterea depaseste stiinta abstracta si exprima o relatie existentiala (mai mult decat o simpla „simbioza intre Atena si Ierusalim” in opinia lui Fes...

„In din Intru din Intrupare e ca figurina cea mica din papusa ruseasca multiplu si desfasurat intrupata – Medicii ar zice: fetus in fetu. Logicianul s-ar gandi poate la silogism, un silogism in picaj care aterizeaza fortat pe termenul mediu si avorteaza concluzia. Imaginea mea este aceea a sarpelui muscandu-si coada. Te plangi de aerofagie? Evita a pronunta cu voce tare secventa: «In din Intru din Intrupare» Ar fi cea mai eficace reactie de aparare.” Vasile Tonoi...

Visul, meditatia, cercetarea aplicata, cronica istorica si romanul sunt contexte care trimit la poveste ca la un temei existential – psihologic, moral si etic – al individului uman in ipostaza de copil, adult, bunic, om simplu sau cult. Am numit aceasta viziune „nevoia de poveste”. Privitor la subtitlu, aplicatiile fie urmeaza esului, fie cresc odata cu el, fie il preced, dandu-i cale libera. Ele nu sunt simple ilustratii ale ideilor enuntate in textul eseului, ci o al...

Aceasta carte este un rezultat voluntar al unor atitudini liber exprimate in forma publicistica timp de mai multi ani. Ea incearca sa circumscrie din varii perspective moralitati elementare, asa cum au putut fi acestea decupate din situatii de viata, din situatii vizibile, in primul rand, in ipostazele lor politice sau utilitare, religioase sau profane.

„Logica modala propozitionala este adesea conceputa ca o generalizare a logicii clasice propozitionale, dar se poate construi un bun argument ca cea dintai trebuie vazuta ca o forma restransa a logicii clasice de ordinul al doilea! Lucrarea de fata considera un aspect interesant al acestei legaturi de ordinul al doilea, care se leaga de un curios fenomen de incompletitudine.“ (Melvin Fitting)

A te plasa in deschiderea ultima, acolo unde lumea vazutelor se ingina cu genunea nevazutelor este un gest temerar, marturie a maturitatii si fortei spirituale. Dorin Stefanescu este unul dintre cei alesi. Atent la gindul inalt al celorlalti, dar liber in acelasi timp de constringeri, el reuseste sa transforme orice dialog intr-o meditatie plina de miez, in care hieratica sa statura intelectuala se impune. Ochiul critic e creator, deschide perspective, intemeiaza. Profund si rafinat in fiecare p...