Carti in categoria Filosofie

Aceasta reprezinta a treia carte consacrata primilor filosofi ai Greciei, nu insa ca reconstituiri monografice. Aproape mai toate „interpretarile” se vor fi aplicat problemelor controversate, pentru ca la atata vreme de cand au trait, presocraticii inca provoaca, fiind „opera deschisa”. Nici Platon, nici Aristotel nu „citeau” filosofi si filosofii in sine, nici pe acestea ca fapte istorice, ci le converteau in argumente, deci le resemnificau pentru a gandi cu...

Istoria reala (istoria „unu”) a filosofiei incepe cu filosofia insasi. Thales din Milet era primul filosof european nu numai pentru ca a fost cel dintai in ordinea istoriei, ci si in aceea a sistematicii. „Propozitia lui Thales ca apa este absolutul sau, cum spuneau anticii, ca este principiul, e filosofica. Filosofia incepe cu aceasta propozitie ...” (G.W.F. Hegel, Prelegeri de istorie a filosofiei, I, p. 163). Cum putea incepe, altfel, decat asa cum a inceput, adica pri...

Lucrarea se leaga de volumul editat in aceeasi formula pe tema educatiei, Educatia diferentiata la Aristotel si in dezbaterea contemporana (Editura Paideia, 2022), si cuprinde studii si texte aferente menite sa ilustreze drumul spre ideea de metoda si felul in care acesta devine un referential filosofic esential pentru dezvoltarile teoretice in stiinte. Cele patru cercetari din volumul de fata privesc: formarea ideii de metoda la Parmenide si urmarile ei in filosofia clasica prin Platon si Arist...

Filosofia in Grecia veche prezinta istoria limbajului filosofic grecesc si a filozofilor care l-au facut celebru. Contine aproximativ cinci sute de intrari aranjate alfabetic cu referinte incrucisate asupra unor filozofi, concepte, probleme si evenimente importante. Fiecare termen este explicat clar si concis, ceea ce o face sa fie o lectura captivanta si relevanta pentru pasionatii de filosofie si cultura. O istorie a instituirilor filosofice, istoria greaca este, de aceea, si a limbajului, po...

Ca „vietile” si „mortile” filosofilor, cel putin, sa poata fi facute co‑participante la cunoasterea, indeosebi, a „posteritatii critice”, a destinului lor, trebuie sa te raportezi la ele ca opere, intr‑un sens non restrictiv. Adica la ele ca istorii de dupa, pe orizontala vietii noastre insa. Cu o „istorie” care ne depaseste, in „lumea de dincolo”, sufletul, ceea ce a insufletit un timp anume, poate sa mai produca istorie ori poate ...

Crestomatiile sunt utile celor interesati de drumul scurt spre inima domeniului. Alegerea textelor, formarea si explicarea contextelor, indrumarea spre esential, presupun o rara eruditie si inspiratie. Aceasta antologie a fost formata de o echipa de profesori de la Facultatea de Filosofie, indrumata de academicianul Gh. Vladutescu si se refera la perioada antica si medievala, numind operele cele mai insemnate si autorii cei mai importanti. Mai mult decat atat, fiecare sectiune sau subsectiune ca...

Un „eveniment” poate sa influenteze sau chiar sa determine alt „eveniment”, dar, ca atare, nu va participa la alta reconstructie. Pentru aceasta este necesara o hermeneutica menita sa converteasca faptul in argument, ceea ce nu este posibil decat prin „scufundarea” de care vorbeau Socrate si Platon.O istorie a instituirilor filosofice, istoria greaca este, de aceea, si a limbajului, poate chiar, mai cu seama. Peste „stratul” grec, ce-i drept, aveau...

Un „eveniment” poate sa influenteze sau chiar sa determine alt „eveniment”, dar, ca atare, nu va participa la alta reconstructie. Pentru aceasta este necesara o hermeneutica menita sa converteasca faptul in argument, ceea ce nu este posibil decat prin „scufundarea” de care vorbeau Socrate si Platon.O istorie a instituirilor filosofice, istoria greaca este, de aceea, si a limbajului, poate chiar, mai cu seama. Peste „stratul” grec, ce-i drept, aveau...

Structurata in trei sectiuni (A. Peri physeos: scoala academica, Aristotelismul dupa Aristotel, scoala megarica, stoicismul, epicureimul, scepticismul; B. Peri anthropon physikon: in loc de incheiere, Grecia dupa Grecia si Addenda: Cicero si epicureismul, Cicero si stoicismul si Lucretius si epicureismul) lucrarea Ontologie si metafizica la greci prezinta unul din marile sisteme de gandire ale culturii europene: filosofia elenistica, modul in care ganditorii acelor vremuri intelegeau planul veri...

Autorul este profesor la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane. Studiile din aceasta carte sunt o analiza din perspectiva istoriei filosofice a mitologiei romanesti. Cartea se adreseaza celor interesati de filosofie, antropologie, oamenilor de cultura si, bineinteles, studentilor.

Volumul de fata cuprinde o utila antologie de texte reprezentative ale filosofiei antice grecesti, de la Thales si scoala din Milet, pana la neoplatonismul lui Proclos si Plotin. Lucrarea de fata inglobeaza principalele referinte ale filosofiei grecesti, studiul fiind intocmit sub atenta indrumare a autorilor prof. dr. Gheorghe Vladutescu (profesor onorific al Facultatii de Filosofie din Bucuresti) si prof. dr. Ion Bansoiu. Incepand cu orficii si trecand prin referintele homerice si hesiodice, ...

Specialist de renume in istoria filosofiei, cu deosebire in filosofia antica, profesorul si academicianul Gheorghe Vladutescu ne ofera drept cel mai recent rod al meditatiilor sale o lucrare consacrata scepticismului grec. In noua sa lucrare, academicianul isi propune sa realizeze o istorie a ideii critice in filosofia antica greaca, despre care ne spune ca se intalneste deja la primii filosofi dar ca scepticii au ilustrat-o intr-un mod exemplar. Teza de la care acesta porneste este ca toate fi...

Filosofia inainteaza ca in metafora lui Bergson, zapada in bulgarele de zapada. Daca, totusi, ramane in urma (intr-un timp determinant) ceva, este ceea ce tine, platonician, de prima scufundare. Nu apa lui Thales, nici focul lui Heraclit, strict nominal, deveneau ci, in alta ordine, in aceea a scufundarii secunde, ca metasemne. Prin ceea ce semnifica, prin deschidere, adica. Asa fiind, metasemnele, de la apa lui Thales la idéa platoniciana sau la fiinta ca fiinta (tó ón he o...

Doar in Europa, de la un timp la altul, de la o cultura la alta, filosofia a fost definita atat de felurit, incat, dupa multe veacuri, intrebarea: ce este, staruie, nu insa din nevolnicie. Este starea de gratie a filosofiei de a fi interogatie continua, nu numai asupra lumii si omului ci si asupra-si.      Prima atestare, mai curand, daca se poate spune asa, preistorica, o „inregistra” Herodot: „oaspete atenian, i-ar fi adresat Cresus, regele Lydiei ...

Revenim la Aristotel pentru ca el a fost un teoretician al globalizarii paideice a lumii grecesti, atat de diversa si de contradictorie la randul ei, si ne intrebam de ce nu ar fi si pentru noi, in situatia indecisa in care se afla omenirea, un punct de sprijin si o posibila indrumare catre viitor. In aceasta lumina, volumul urmareste patru directii esentiale pentru evolutiile actuale: educatia cetateneasca, educatia politica, educatia morala, educatia stiintifica, educatia estetica.Aristotel se...

Cand romanii au adoptat genurile si tehnicile artistice grecesti, nu si-au imitat in mod servil modelele, ci au creat opere de literatura si arta vibrante si originale. Acelasi lucru este valabil si pentru filosofie, in pofida faptului ca bogata traditie filosofica romana este inca prea des tratata ca o simpla nota de subsol pentru istoria filozofiei grecesti. Acest volum isi propune sa reafirme semnificatia filozofiei romane si sa exploreze „romanitatea” scrierilor si practicilor fi...

In Europa, filosofia apare la vechii greci, apoi la romani si isi continua linia evolutiva in spatiul cultural european pe masura ce popoarele din acest spatiu geografic isi vor crea propiile modele existentiale si vor dezvolta propriul limbaj filosofic – limba fiind prima conditie in creatia culturala, pilonul-fundament pe care se sprijina si se dezvolta cultura. Filosofia romaneasca „incepe” tarziu, odata cu scrierile lui Dimitrie Cantemir si Samoil Micu – cand filosof...

Neconventional, despre filosofia romaneasca isi propune o discutie sincera despre filosofia romaneasca, in incercarea de a aduce din nou in lumina modalitatea in care gandim in filosofia autohtona.

Aceasta reprezinta a treia carte consacrata primilor filosofi ai Greciei, nu insa ca reconstituiri monografice. Aproape mai toate „interpretarile” se vor fi aplicat problemelor controversate, pentru ca la atata vreme de cand au trait, presocraticii inca provoaca, fiind „opera deschisa”. Nici Platon, nici Aristotel nu „citeau” filosofi si filosofii in sine, nici pe acestea ca fapte istorice, ci le converteau in argumente, deci le resemnificau pentru a gandi cu...

Filosofia – din perspectiva lui Aristotel – are trei parti si trateaza subiecte precum: natura, vorbirea si modul de viata. In prima Aristotel a prezentat evolutia vietuitoarelor, in a doua s-a ocupat de exprimare, iar in cea de-a treia a analizat latura etica si politica a vietii. In cercetarea sa filosofica, comparativ cu Platon – care „deconstruia coborand la treapta zero a semnificatiei” – Aristotel „cobora dar pentru a deslusi acceptiile multiple s...