Carti in categoria Filosofie

Paginile acestea, care deschid o "serie de autor", reprezinta varianta definitiva a volumului cu acelasi nume aparut in 1975 la editura Univers. Aparent, ne aflam in fata dezbaterii unui concept de ordin estetic, de vreme ce discutiile despre tragic in cultura europeana de la Aristotel si pana la Schiller sau Croce au pornit de fiecare data de la specia literara a tragediei. Numai ca lucrarea lui Gabriel Liiceanu este, asa cum de altfel ni se spune in subtitlu, o fenomenologie, o cercetare a fen...

"Morala crestina nu e o morala generala oarecare, naturala sau rationala, avand poate ceva in plus, ci manifestarea in viata a unei revelatii paradoxale. [...] Morala crestina nu e o morala a compromisului si lasitatii, ci ne cere un eroism mai profund, mai absurd, intr-un anumit sens, mai intransigent decat orice alta morala. Anumite lucruri care se intelegeau de la sine intr-o epoca apropiata martirilor trebuie astazi constientizate in chip explicit." ISBN: 973-50-11...

Sacrul si profanul sunt doua modalitati de a fi în Lume, doua situatii existentiale asumate de om de-a lungul istoriei sale. Ele nu prezinta interes doar pentru istoria religiilor sau pentru sociologie, nu fac doar obiectul unor studii istorice, sociologice, etnologice. De fapt, cele doua moduri de a fi, sacrul si profanul, sunt determinate de diferitele pozitii pe care omul le-a cucerit în Cosmos si sunt importante atat pentru filozofi, cat si pentru orice cercetator care doreste sa...

Toate cartile lui Pascal Quignard sunt stranii. Ultima aparuta, Umbre ratacitoare, e cea mai stranie dintre toate. Cititorul celor doua romane deja traduse in romaneste, Toate diminetile lumii si Terasa la Roma, va redescoperi placerea (si talentul) autorului de a resuscita umbrele trecutului, dar si, alaturi de ele, ganduri asupra lumii contemporane, asupra a ceea ce scriitorul simte a fi declinul ei - si al omului. Sunt strafulgerari, "iluminatii" aproape rimbaldiene, greu de clasificat, dar c...

"Exista ganduri, mai mult sau mai putin dificile, greu de descifrat, care provin din ganduri si care raman in vecii vecilor ganduri. Bazate pe schema A = A, ele nu pot realiza nimic mai inalt decat sa puna lucrurile in miscare, ceea ce vrea sa zica: sa-si transmita mai departe miscarea, asa cum o bila de biliard isi cedeaza miscarea unei alte bile. Miscarea asta nu inseamna Metamorfoza, desi e deseori confundata cu ea. Exista apoi ganduri care nu sunt decat viata, insufletire, integralitate, exp...

Romanul lui Cervantes, una dintre cele mai frumoase epopei picaresti ale lumii moderne, are nevoie, din cind in cind, sa fie repovestit de o alta gura si dintr-un alt unghi de vedere. In fond, frumusetea si mirajul unei povesti pot fi masurate dupa nevoia unei epoci de a repovesti acea fabula folosind o limba si o mentalitate ce nu erau pe vremea crearii ei. Numai asa povestile si miturile vor supravietui, creindu-le din nou pe potriva moralitatii fiecarei epoci. Cartea lui Unamuno este incercar...

Scrierile lui George Berkeley (1685-1753) ofera, intr-un stil de o admirabila claritate si concizie, o impresionanta varietate de realizari filozofice. A formulat pentru prima data critica, devenita ulterior clasica, a asa-numitei teorii reprezentationale a perceptiei prin simturi, a aparat temeinic pozitia "bunului-simt" impotriva criticilor sai sceptici si, in acelasi timp, si-a prezentat neobisnuita si fascinanta doctrina "imaterialista", motivata in general de...

Cartea lui Rudiger Safranski este pasionanta nu numai prin comentariul stralucit al celor mai importante scrieri heideggeriene, ci si prin descrierea, extrem de captivanta, a atmosferei filozofice in care ele au luat nastere. Aflam infatisata aici o intreaga epoca, cea de dupa primul razboi mondial, cind scoala fenomenologica intemeiata de Husserl punea in circuitul gindirii "elevi" precum Heidegger sau Max Scheler. Vitalitatea critica a lui Safranski este debordanta si fac...

Mistuit de flacarile unui foc mocnit in interior, Nietzsche scrie Genealogia moralei ca pe o exorcizare de zeii moralei traditionale. Glorificarea instinctelor de mila, abnegatie ori sacrificiu de sine i se pare sublima, dar de un sublim aducator de moarte. Numai intr-o epoca ce se apropie de sfarsit, cand omul nu mai are forta sa traiasca plenar, ci schilodit, ca un creier, ca un stomac ori ca o ureche, morala poate ajunge sa propovaduiasca negarea vietii. Or Nietzsche slaveste viata ...

Pentru Kierkegaard, omul, ca spirit ce isi are temeiul in Dumnezeu, trebuie sa se implineasca prin credinta. Cand insa credinta nu reuseste sa-l inradacineze in Dumnezeu, se iveste boala de moarte - disperarea. Ganditorul danez distinge trei tipuri fundamentale de disperare: disperarea celui care nu este constient ca are un sine; disperarea celui care nu vrea sa fie el insusi; disperarea celui ce vrea sa fie el insusi. Din analiza lor, Kierkegaard va deduce "scandalul crestinism...

Intr-o istorie care n-a pus in joc numai idei, Buddha este, pesemne, singurul creator de religie in numele caruia nu s-au miscat armate, n-a curs sange nevinovat si n-au avut loc rasunatoare demolari de zei. Si totusi, el n-a incetat sa exercite vreme de doua mii cinci sute de ani o fascinatie enigmatica asupra unei bune parti a omenirii. Asupra acestei enigme se apleaca Michael Carrithers - antropolog cunoscut in mediile academice britanice -, incercand sa afle un raspuns in personalitatea...

Scrierile lui Wittgenstein sunt multe la numar, complicate si obscure, autorul lor fiind, in mare masura, un "filozof pentru filozofi". Si totusi, prin decantarea tezelor sale cheie, prezente atat in opera timpurie, cat si în cea tarzie, gandirea lui Wittgenstein isi dezvaluie, pentru cititorul fara studii de specialitate, conturul inconfundabil. Acesta e primul scop al cartii profesorului A. C. Grayling: sa ofere nefilozofilor schita generala a unei filozofii dificile. Cel de-al doilea es...

"Inteligenta omeneasca nu e o misterioasa fabrica de adevaruri absolute. Ea este un factor determinant in sinul realitaiii, un centru de activitaii spontane, un creator de ficiiuni, de mituri. Vederile metafizice ale spiritualismului sau ale materialismului sunt mituri - si mit este si cutare ipoteza a stiiniei moderne. " Lucian Blaga

Bertrand Russell a inteles sa scrie o istorie a filozofiei care sa fie accesibila publicului neexersat indelung in studiul filozofiei, dar care sa nu fie o opera de popularizare pur si simplu, ci una in care macar gandul de prima instanta al filozofilor sa fie prezentat, iar uneori, atunci cand acest gand nu poate fi altfel inteles, chiar si nuantele mai subtile ale sistemelor lor. Lucrarea sa nu prezinta filozofia ca pe un sir de speculatii mai mult sau mai putin abstracte, dupa cum filozoful a...

Inconstient colectiv, arhetip, introversiune-extraversiune, individuatia Sinelui sunt cateva dintre conceptele fundamentale jungiene care au transgresat domeniul "psihologiei analitice", intrand in marea istorie a ideilor acestui veac. La fel de innoitoare au fost conceptiile lui Jung privind miturile, religia sau alchimia, teoriile sale despre "etapele vietii" ori "tipurile psihologice", principiile de interpretare a viselor sau insasi practica analitica pe care a ...

Odata cu arderea pe rug, in anul 1600, a lui Giordano Bruno, in istorie se stinge acea epoca a gindirii in care cunoasterea era inseparabila de eros si magie, in locul ei instaurindu-se epoca stiintelor exacte si a tehnologiei moderne. Forta si originalitatea ultimului mare filozof al Renasterii italiene se regasesc din plin in stilul operei sale italiene, si in special in mustoasele si provocatoarele sale dialoguri filozofice, considerate o culme a ingeniozitatii verbale si o piatra de incercar...

Eu apartin acelei familii de comedianti provinciali, „eroi care debuteaza in fiecare seara“... Eroi ai umilintei si ai deceptiei infruntate, care zilnic dau piept cu viata, zilnic sunt nevoiti s-o insface de gat, sa lupte cu ea si, neputind-o invinge, o reiau zilnic da capo. O ciomageala fara chip de indurare sunt debuturile tuturor acelora care nu vin pe lume tarand

Prodigios in inventarea unor sintagme plastice, Giovanni Sartori pune in Homo videns toata luciditatea analitica si tot talentul polemic pentru a trage semnalul de alarma: omul crescut in fata televizorului, dominat de video-cultura, risca sa ramana un video-copil incapabil de rationamente, prizonier al "post-gandirii", incult pana la aberatie. Cu alte cuvinte, risca sa devina o noua specie, diferita de homo sapiens. Intreaga linie de evolutie a gandirii abstracte, baza ori...

Deşi multă vreme eclipsat de mult mai prestigioşii lui succesori � Platon şi Aristotel �, Socrate rămîne omul care a marcat un adevărat punct de cotitură în filozofia, religia şi etica grecească. E greu să ne închipuim cum ar fi arătat, în lipsa lui Socrate, cultura greacă şi ce traiectorie ar fi căpătat, în evoluţia ei, gîndirea elină. Asemenea unei eminenţe cenuşii ascunse privirii celei mai scrutătoare şi inaccesibile cer...

Plecind de la cuvintul unui om de spirit ca singurul sens al existentei e de a-i gasi un sens - am adunat in caietul acesta o serie de reflectii si de indoieli a caror unica valoare e sinceritatea lor, nuda, nestilizata, asadar nealterata. De aceea, desi angajind sporadic intrebari filozofice, nu pretind a scrie filozofie. O filozofie eficace implica nesinceritate. [...] Sinceritatea e adesea alaturi de adevar sau impotriva lui. [...] Adevarul e prin firea lui nesincer, fiind fructul multor auto...