Carti in categoria Filosofie

Prodigios in inventarea unor sintagme plastice, Giovanni Sartori pune in Homo videns toata luciditatea analitica si tot talentul polemic pentru a trage semnalul de alarma: omul crescut in fata televizorului, dominat de video-cultura, risca sa ramana un video-copil incapabil de rationamente, prizonier al "post-gandirii", incult pana la aberatie. Cu alte cuvinte, risca sa devina o noua specie, diferita de homo sapiens. Intreaga linie de evolutie a gandirii abstracte, baza ori...

Deşi multă vreme eclipsat de mult mai prestigioşii lui succesori � Platon şi Aristotel �, Socrate rămîne omul care a marcat un adevărat punct de cotitură în filozofia, religia şi etica grecească. E greu să ne închipuim cum ar fi arătat, în lipsa lui Socrate, cultura greacă şi ce traiectorie ar fi căpătat, în evoluţia ei, gîndirea elină. Asemenea unei eminenţe cenuşii ascunse privirii celei mai scrutătoare şi inaccesibile cer...

Plecind de la cuvintul unui om de spirit ca singurul sens al existentei e de a-i gasi un sens - am adunat in caietul acesta o serie de reflectii si de indoieli a caror unica valoare e sinceritatea lor, nuda, nestilizata, asadar nealterata. De aceea, desi angajind sporadic intrebari filozofice, nu pretind a scrie filozofie. O filozofie eficace implica nesinceritate. [...] Sinceritatea e adesea alaturi de adevar sau impotriva lui. [...] Adevarul e prin firea lui nesincer, fiind fructul multor auto...

In cursul unui ciclu de conferinte privind umanismul din zilele noastre, Peter Sloterdijk a tinut in ziua de 15 iunie 1997, in cadrul unui matineu literar organizat in Basel, un discurs al carui titlu coincide cu cel al volumului de fata, Reguli pentru parcul uman. Cu aplomb si concizie, Peter Sloterdijk a abordat fara reticente si false scrupule delicata chestiune a eugeniei, a nasterii optionale pe baza de selectie prenatala si ipoteza regindirii speciei umane sub sugestia unor ginduri formula...

E adevarat ca intoarcerea spiritului catre sine, realizata de-a lungul filozofiei lui Descartes, este ceva exemplar. Dar sa nu ne inchipuim, asa cum si-a inchipuit filozoful insusi, ca aceea ce este exemplar poate fi luat ca exemplu, sau aceea ce a fost metodic la el poate fi adoptat ca metoda, buna pentru toate mintile. Nu prin aceea ca foloseste ramâne o filozofie. Experienta de mare singuratate a lui Descartes este valabila pentru el, dar nu te invata cum sa devii ca el. In schimb, cei ...

"Faptul ca cei multi se tem de moarte ne atrage luarea-aminte asupra dorintei sufletului de a invata: acesta fuge de ceea ce nu cunoaste, de ceea ce este intunecat si neclar; in schimb, prin natura sa, el urmareste ceea ce este manifest si poate fi cunoscut. Din acest motiv, ar trebui sa-i onoram in chip deosebit pe cei care ne-au facut sa vedem soarele si lumina si sa ne aratam pietatea fata de tatal si mama noastra, caci datorita lor avem parte de cele mai mari bunuri: acestea sunt, se pa...

Prelegerile de tinerete ale lui Heidegger spun intr-un fel mai mult decat Fiinta si timp. Descoperim in ele bogatia solului filozofic din care s-a nascut aceasta carte, iar textul de fata, mai cu seama, da o exacta marturie despre cresterea ei interioara. Pentru a intelege cum s-a ivit si s-a impus gandirea fenomenologica, lectura acestei prelegeri este indispensabila. "Nu exista, fara-ndoiala, o mai buna introducere in fenomenologie decat aceea pe care Heidegger o face in cursul sau de la ...

Editia: 1 Data editiei: 1997 Grafica: Ioana Dragomirescu Mardare Format: 13*20 cm Numarul de pagini: 183 ISBN: 973-50-0108-1

Daca asculti atent, dincolo de vocea lui Timofei Pnin, profesorul de rusa venit sa predea la un colegiu american, se mai aude un glas. Este al lui Vladimir Nabokov, nevoit la un moment dat sa renunte si sa ia totul de la capat. Poate ca tocmai de aceea motivul inadaptarii este atat de prezent in literatura lui, indiferent daca protagonistii sunt sahisti atinsi de aripa geniului sau literati care incearca sa-si croiasca drum intr-o societate careia nu-i cunosc reperele. Profesorul Pnin se trezest...

Data editiei: 2003 Grafica: Razvan Luscov Redactor: Vlas Russo Format: 21*21 cm Numarul de pagini: 328 ISBN: 973-50-0611-1

Data editiei: 2003 Grafica: Razvan Luscov Redactor: Vlad Russo Format: 21*21 cm Numarul de pagini: 224 ISBN: 973-50-0610-3

In deceniile opt si noua, Umberto Eco a publicat in revista L'Espresso o serie de cronici vizind o diversitate caleidoscopica de teme ale lumii contemporane. Actualul volum reprezinta, ca si Minunile Sfintului Baudolino, o selectie din articolele publicate atunci. Tonul sarcastic si ironia muscatoare fac ca tusele groase in care scriitorul italian infatiseaza o realitate sau alta sa scoata in evidenta tocmai acele detalii stinjenitoare si siciitoare pe care, dintr-o prea mare obisnuinta, nici nu...

Intregul nostru efort, de-a lungul acestei carti, prinde contur in jurul conceptului - bine definit - al exoticului. Caci nu putem spune exact ce e natura, nu putem oferi reteta absoluta a intelegerii ei: dar putem, prin tensiunea reflexiei, sa inlaturam poncifele curente in care ea dormiteaza... A te raporta la natura altfel decit pina adineaori, a o aborda cu uimirea primei intilniri, a repera exoticul ei ireductibil - iata premisele reintegrarii noastre in metabolismul ei. Andrei Plesu...

Intentia lui Ortega de a scrie o sinteza despre originea si despre situatia actuala si viitoare (epilogul) a filozofiei nu s-a realizat in timpul vietii sale. A apucat sa publice doar un studiu intitulat "Fragmentos sobre el origen de la filosofia" ("Fragmente despre originea filozofiei") intr-un volum omagial dedicat lui Karl Jaspers (Offener Horizont, R. Piper Verlag, Munchen, 1953). Dar celelalte scrieri ramase printre manuscrisele marelui filozof au putut constitui un ras...

O data cu arderea pe rug, in anul 1600, a lui Giordano Bruno, in istorie se stinge acea epoca a gindirii in care cunoasterea era inseparabila de eros si magie, in locul ei instaurindu-se epoca stiinţelor exacte si a tehnologiei moderne. Forta si originalitatea ultimului mare filozof al Renasterii italiene se regaseste din plin in stilul operei sale italiene, si in special in mustoasele si provocatoarele sale dialoguri filozofice, considerate o culme a ingeniozitatii verbale si o piatra de i...

Poate ca Plotin ar fi fost de acord cu Wittgenstein ca dincolo de cea mai reusita filozofie se afla "inefabilul", si ca in legatura cu el trebuie tacut. Dar el n-ar fi fost de acord cu filozoful vienez ca intre ceea ce poate fi "spus" si ceea ce poate fi "aratat" persista o ruptura care face ca valoarea filozofiei sa fie, in fond, neinsemnata. Dimpotriva, pentru Plotin si pentru toata filozofia antica, intre teoria in sens epistemic, raţional si theoria ca inserţie supraraţionala ...

In seria - Platon, Opere complete editie ingrijita de Petru Cretia, Constantin Noica si Catalin Partenie Au aparut Vol.I (Apararea lui Socrate, Criton, Charmides, Lahes, Lysis, Euthyphron, Hippias Minor, Hippias Maior, Alcibiade I, Ion, Euthydemos, Gorgias, Protagoras), 2001Vol.II (Menexenos, Menon, Banchetul, Phaidon, Cratylos, Phaidros), 2002 In pregatire Vol.VI (Comentarii, interpretari si note la volumele I?V); acest volum-anexa aduna laolalta cele mai importante texte de exege...

Cand vorbim despre filozofia lui Noica, aproape fiecaruia dintre noi ii vine in minte un cuvant, o expresie sau o nuanta care sa fie legate, intr-un fel sau altul, de ganditorul de la Paltinis. Forma aceasta de evocare a lui Noica, chiar daca este una spontana, rapida si restransa la numai cateva intuitii, este si ea tot o forma de intelegere a filozofiei noiciene. Mai exista insa si o alta forma de intelegere a lui Noica, una deliberata, metodica si elaborata in detaliu: ea se numeste exegeza o...

In forma actuala, aceste pagini reprezinta o reconstructie a volumului publicat in 1981 la editura "Cartea romaneasca" sub titlul Incercare in politropia omului si a culturii. Au fost retinute, in noua structura, studiile dedicate interpretarilor simbolului in teoria artei si in filozofia culturii. A rezultat astfel un volum de maxima coerenta, care, indiferent de operele de arta analizate sau de teoriile prezentate, spune acelasi lucru: la baza intregului comportament uman se afla o ambiguitate...

Singura justificare a unei existente este viata din ea, intensitatea, fertilitatea, adincimea ei. Bucuria, lumina, victoria, caritatea, depasirea, continua depasire, speranta - toate acestea sint semne ca viata gilgiie acolo plina si organizata. Apreciez un om, o gindire, o opera - dupa autenticitatea lor; adica dupa gradul de apropiere de coincidenta existenta = creatie. MIRCEA ELIADE