Carti in categoria Filosofie

Jean-Francois Lyotard si Gianni Vattimo Postmodernismul filosofic, ca post-metafizica (critica scientismului tehnocrat) si ca post-istoria (critica liberalismului si a timpului liniar colonialist), isi gaseste cei mai mari reprezentanti in Jean-Francois Lyotard (1924 – 1998) si Gianni Vattimo (1936), care se apleaca in acelasi fel asupra perspectivelor prea violente ale pozitivismului in era globala a nihilismului desavarsit si a capitalismului consumist. Ca alternativa, ambii aprofundeaz...

LEUCIP SI DEMOCRIT Primii atomisti Leucip si Democrit (secolele V–IV i.Hr.), primii atomisti, sunt si primii materialisti din istorie. Pornind de la afirmatia ca totul este alcatuit din particule minuscule care se misca in vid, ei explica alcatuirea lumii, modul in care omul ajunge sa cunoasca, existenta sufletului, psihologia si normele etice si politice. Desi s-au pastrat doar cateva fragmente din operele lor filosofice, nu intotdeauna usor de interpretat, aceasta carte le plaseaza in...

BERGSON Spectrul de necuprins al vietii Henri Bergson (1859–1941) a indraznit sa infiga steagul metafizicii, poate pentru ultima oara, in mijlocul acelor fenomene pe care stiinta nu era capabila sa le explice, precum interactiunea corp–minte, memoria sau cauzele variatiei genetice. Daca filosofii transformasera timpul intr-o degradare a eternitatii sau intr-o forma a sensibilitatii noastre, el l-a definit drept principiu absolut al metodei filosofice, transformand intuitia intr-o ...

WEBER ?tiintele sociale si epoca moderna O prima apropiere de personalitatea si opera lui Max Weber (1864–1920) nu se poate realiza fara a mentiona dezbaterea ce a insotit intotdeauna biografia acestui autor: cine este Max Weber? Este considerat jurist, teoretician, istoric, economist, filosof, politolog si sociolog, precum si cercetator al rationalizarii capitaliste din societatea industriala germana de la inceputul secolului XX. Extinderea tematica si profunzimea analitica a operei il...

ERASMUS Umanismul la rascruce Erasmus din Rotterdam, cunoscut de contemporani drept „principe al umanistilor“, ocupa un loc privilegiat in istoria filosofiei, a religiei si a literelor europene. Rolul sau central in raspandirea si organizarea traditiei clasice, apropierea sa critica de textul biblic si de traditia sa exegetica, precum si interventiile sale in dezbaterile aprinse cu privire la chestiuni doctrinare, politice si filosofice au modelat definitiv cultura renascentista eu...

PLOTIN Odiseea sufletului intre eternitate si timp Filosof de plan secund si putin cunoscut, neoplatonicul Plotin (204–270) constituie fara indoiala un punct de reper in istoria gandirii, ajutandu-ne sa intelegem transformarea spirituala a Greciei in secolele ce au marcat sfarsitul lumii antice. Cuprins de o profunda criza existentiala, Occidentul greco-roman s-a lasat influentat de curentele religioase orientale, de o rigoare conceptuala superioara la acea vreme. Inzestrat cu o clarviz...

PASCAL Omul este o trestie ganditoare Cu privire la Blaise Pascal (1623–1662), Baudelaire a scris in Florile raului ca „si-avea abisul cu dansul miscator“. ?i asa era: un abis care l-a determinat sa se confrunte cu natura umana in modul cel mai necrutator pe care istoria filosofiei l-a cunoscut pana acum. Intr-o perioada marcata de o incredere nestirbita in ratiune, Pascal, profund cunoscator al acesteia, ne-a constrans sa nu ne intoarcem privirea de la limitele sale, sa le ...

MACHIAVELLI Despre principi, tirani si alte animale politice Polemica si controversata, opera marelui teoretician al puterii care a fost Niccolo Machiavelli nu a lasat pe nimeni indiferent. Inzestrat cu cea mai pretuita inteligenta practica din toata Renasterea, Machiavelli reflecteaza asupra naturii umane in contextul actiunii politice, punand accent pe fapte, nu pe ideile justificative sau pe principiile morale. Perspectiva sa ne pune in fata unei oglinzi in care multi prefera sa nu se uite,...

LOCKE Mintea este „tabula rasa“ John Locke (1632–1704), parinte al empirismului si al liberalismului politic, este considerat unul dintre cei mai influenti filosofi din toate timpurile, in ciuda faptului ca, in multe perioade, a fost aproape uitat. Cartea de fata isi propune sa ii faca dreptate, aprofundand domeniul filosofiei, al politicii si al popularizarii stiintei. Realizarile sale sunt strans legate de epoca si de locul carora le -a apartinut: englez tipic pentru secolu...

WALTER BENJAMIN Arta, media, filosofie a istoriei. Pentru o arheologie a vremurilor moderne Initial, obiectivul intelectualului evreu de origine germana Walter Benjamin (1892–1940) era sa devina „cel mai important critic din literatura germana“. Insa pana sa-si puna capat zilelor la granita franco-spaniola din teama de Gestapo, pasiunea lui speculativa se alimenteaza cu teorii dintre cele mai diverse, devenind unul dintre ganditorii originali ai „stiintelor culturii&ldq...

SCHELLING Intre natura si melancolie „Schelling e Schelling si trebuie sa-l luam asa cum e“: aceste cuvinte il descriu foarte bine pe filosoful german Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling (1775–1854), un ganditor excentric al carui elan melodramatic a impins periculos atat viata personala, cat si filosofia lui pe marginea prapastiei. In echilibru permanent intre strigatul de triumf si prabusirea in anonimat, Schelling reprezinta o cale de mijloc intre intelectualul sobru, ...

MONTESQUIEU Oamenii, spiritul, legile Opera lui Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu (1689 – 1755) are multe usi de acces si multe incaperi in care ne putem opri: dreptatea si libertatea omului sunt conceptiile sale calauzitoare, legile sunt locul unde le cauta. Observatia si analiza sunt metodele sale, iar moderatia si seninatatea ii sunt trasaturile. Ironia ii este familiara, dar nu stie sa fie malitios. Reprezentant al iluminismului, cautator neobosit, el isi indreapta ate...

COMTE Un ganditor pozitiv Nascut in provincie si izolat de-a lungul intregii vieti, in permanenta agitatie din cauza rasturnarilor de situatie ale unei cariere academice nefericite si mereu afectat de casatorii nepotrivite sau de lipsa lor, Auguste Comte (1798 – 1857) este initiatorul unei noi stiinte: stiinta pozitivista. Odata abandonate pretentiile fanteziste ridicate de teologie si metafizica, cunoasterea umana va fi refondata intr-o cunoastere organica si sistematica, devotata rigo...

HUSSERL SI GADAMER Fenomenologie si hermeneutica Filosofia nu este doar, si nici in principal o conceptie generala asupra lumii. Intelepciunea ei se supune testului rabdator al analizei de detaliu cu privire la fiecare dat al realului si la fiecare problema. Este in acelasi timp sfortare absoluta a ratiunii, bogatie a experientei, interes etico-politic fata de bine. Oricat de atragator ar putea fi un sistem de idei, daca ii lipsesc acesti factori care il fundamenteaza, ar trebui sa ne lase pa...

POPPER SI KUHN Doi uriasi ai filosofiei stiintei din secolul XX Karl Popper (1902–1994) si Thomas Kuhn (1922–1996) sunt cei mai importanti doi filosofi ai stiintei din secolul XX. Cel dintai a creat o noua metodologie stiintifica, falsificabilitatea, potrivit careia principalul scop al cercetarii consta nu in dovedirea teoriilor stiintifice, ci in infirmarea lor, sau mai exact in gasirea de cazuri concrete care sa le contrazica. In domeniul ideilor sociale si politice, Popper a rea...

FICHTE Absolutul si libertatea Filosofia lui Johann Gottlieb Fichte (1762–1814) este, folosind cuvintele autorului, „primul sistem al libertatii“. La fel cum Revolutia franceza rupe lanturile exterioare ale umanitatii si doctrina stiintei lui Fichte le sfarama pe cel interioare: libertatea Eului este plasata de Fichte la originea oricarei cunostinte si a oricarei obligatii. Aceasta carte intentioneaza sa ofere, intr-un limbaj accesibil, o introducere in lectura unuia dintre c...

Structura pe capitole: COGITO, ERGO SUM OMUL ESTE BUN DE LA NATURA DAR SOCIETATEA IL CORUPE HOMO HOMINI LUPUS PROPRIETATEA ESTE UN FURT ADUNA, OMULE, ADUNA BLESTEMATA SETE DE AUR MIZERABILII OMUL ESTE CEEA CE SE FACE CAUT UN OM ECCE HOMO IUBESTE PE APROAPELE TAU PAROLE, PAROLE, PAROLE NUMAI OMUL ESTE SCOP IN SINE EPILOG...

In aceasta carte voi prezenta aspectele principale ale eticii fericirii si conceptele de caligrafie interioara si de indumnezeire atat la Platon cat si in patristica rasariteana. Pentru a fi fericiti trebuie sa cultivam virtutile si sa le inscriem in inima noastra. Existenta fericita este o existenta a valorilor superioare, a deschiderii catre transcendent si a impartasirii de Dumnezeu, atat cat ii este omului cu putinta. Dupa introducerea in etica fericirii a lui Platon urmeaza o comparatie a ...

Acest dumnezeu nestiut despre care totusi se vorbeste, care totusi este numit, caracterizat si facut comprehensibil, e un Altul decat Dumnezeu in sine, o alteritate sublima ce pastreaza in figurile ei diverse urmele inaltimii neasumate. Acest Altul decat Dumnezeu este de fapt urma, Arhi-urma intalnirilor noastre cu absolutul, trauma pozitiva a proximitatii in contextul careia ne fisureaza transcendenta, pentru a ne remite apoi judecatilor nostalgice, comemorarii sau evocarii. E impropriu sa num...

Impartirea lumii sub forma nivelurilor este o necesitate a conceptiilor cosmologice ale omului traditional in virtutea unei structuri segmentate a omului aflata in corespondenta cu universul. Omul microcosmos dispare din viziunea stiintifica actuala, insa impartirea pe niveluri se mentine. Demersul lucrarii isi propune sa sublinieze noutatea conceptuala adusa de stiinta moderna cu privire la niveluri si la diversele ei modalitati de segmentare a lumii in raport cu schemele traditionale, accentu...