Carti in categoria Filosofie

Filosofia in Grecia veche prezinta istoria limbajului filosofic grecesc si a filozofilor care l-au facut celebru. Contine aproximativ cinci sute de intrari aranjate alfabetic cu referinte incrucisate asupra unor filozofi, concepte, probleme si evenimente importante. Fiecare termen este explicat clar si concis, ceea ce o face sa fie o lectura captivanta si relevanta pentru pasionatii de filosofie si cultura. O istorie a instituirilor filosofice, istoria greaca este, de aceea, si a limbajului, po...

„Stiinta voioasa este rodul experientei launtrice a celui ce a trecut prin proba de foc mocnit a infernului, i-a indurat povara indelungata, strivitoare si a reusit sa afle in sine, intr-un sfarsit, speranta insanatosirii. E drept ca nu e foarte clar daca se va insanatosi pe deplin sau nu. Dar ce mai conteaza asta cand el reuseste sa ofere o perspectiva cu totul noua asupra iadului, asupra bolii, asupra sumbrei nenorociri, cand se intoarce din aceasta lume a suferintei imbogatit cu nemaiau...

Valorile, ideile dupa care s-au calauzit indeobste filozofii apar in aceasta opera tarzie a lui Nietzsche drept idoli, drept zei care au incremenit intr-o eternitate statuta si a caror evolutie pe scena lumii, prin urmare, s-a incheiat. Filozoful lucid, intelegand oboseala bolnavicioasa a spiritului vremii, are atunci drept imperativ anuntarea, adica grabirea sfarsitului acestui spirit. Un exemplu paradigmatic de idol, lumea adevarata, lumea ideilor lui Platon, s-a retras treptat in sine, a ajun...

Cand oamenii care nu ma cunosc ma intreaba cu ce ma ocup, le spun ca sunt filozof. Cand ma intreaba in ce sunt specializat, le spun ca in principal, chiar daca nu m-am simtit niciodata pe deplin confortabil cu aceasta eticheta, sunt etician. Candva era un lucru bun sau, cel putin, nu unul rau, dar lucrurile se schimba. Oamenii ca mine sunt acum din ce in ce mai des descrisi ca fiind, in cel mai bun caz, o pacoste si, in cel mai rau caz, o amenintare la adresa starii de bine si poate chiar a supr...

De ce avem nevoie pentru a trai o viata fericita? Acum mai bine de doua mii de ani, filosoful grec Epicur a oferit un raspuns aparent simplu: avem nevoie doar de placere. Astazi tindem sa asociem cuvantul „epicurism“ cu aprecierea unor mancaruri sau vinuri bune si cu o indulgenta decadenta. Insa, precum afirma filosoful John Sellars, aceste conceptii sunt total opuse ideii vietii placute dezvoltate de Epicur si de discipolii sai, care erau mai preocupati de placerile mentale si de...

Traducere de Delia BrezaComentarii de Delia Breza, Anca Meirosu si Alexander BaumgartenStudiu introductiv si bibliografie de Alessandro Raffi Despre elocinta in limba vulgara pledeaza pentru demnitatea si nobletea rostirii poetice in general in limbile vernaculare ale Europei medievale si in particular in limba italiana. Reunind o cultura juridica, filosofica, teologica si istorica, Dante isi orienteaza sursele si propria originalitate spre o poetica a limbii italiene, in diversitatea dialectel...

Jean-Francois Lyotard si Gianni Vattimo Postmodernismul filosofic, ca post-metafizica (critica scientismului tehnocrat) si ca post-istoria (critica liberalismului si a timpului liniar colonialist), isi gaseste cei mai mari reprezentanti in Jean-Francois Lyotard (1924 – 1998) si Gianni Vattimo (1936), care se apleaca in acelasi fel asupra perspectivelor prea violente ale pozitivismului in era globala a nihilismului desavarsit si a capitalismului consumist. Ca alternativa, ambii aprofundeaz...

LEUCIP SI DEMOCRIT Primii atomisti Leucip si Democrit (secolele V–IV i.Hr.), primii atomisti, sunt si primii materialisti din istorie. Pornind de la afirmatia ca totul este alcatuit din particule minuscule care se misca in vid, ei explica alcatuirea lumii, modul in care omul ajunge sa cunoasca, existenta sufletului, psihologia si normele etice si politice. Desi s-au pastrat doar cateva fragmente din operele lor filosofice, nu intotdeauna usor de interpretat, aceasta carte le plaseaza in...

BERGSON Spectrul de necuprins al vietii Henri Bergson (1859–1941) a indraznit sa infiga steagul metafizicii, poate pentru ultima oara, in mijlocul acelor fenomene pe care stiinta nu era capabila sa le explice, precum interactiunea corp–minte, memoria sau cauzele variatiei genetice. Daca filosofii transformasera timpul intr-o degradare a eternitatii sau intr-o forma a sensibilitatii noastre, el l-a definit drept principiu absolut al metodei filosofice, transformand intuitia intr-o ...

WEBER ?tiintele sociale si epoca moderna O prima apropiere de personalitatea si opera lui Max Weber (1864–1920) nu se poate realiza fara a mentiona dezbaterea ce a insotit intotdeauna biografia acestui autor: cine este Max Weber? Este considerat jurist, teoretician, istoric, economist, filosof, politolog si sociolog, precum si cercetator al rationalizarii capitaliste din societatea industriala germana de la inceputul secolului XX. Extinderea tematica si profunzimea analitica a operei il...

ERASMUS Umanismul la rascruce Erasmus din Rotterdam, cunoscut de contemporani drept „principe al umanistilor“, ocupa un loc privilegiat in istoria filosofiei, a religiei si a literelor europene. Rolul sau central in raspandirea si organizarea traditiei clasice, apropierea sa critica de textul biblic si de traditia sa exegetica, precum si interventiile sale in dezbaterile aprinse cu privire la chestiuni doctrinare, politice si filosofice au modelat definitiv cultura renascentista eu...

PLOTIN Odiseea sufletului intre eternitate si timp Filosof de plan secund si putin cunoscut, neoplatonicul Plotin (204–270) constituie fara indoiala un punct de reper in istoria gandirii, ajutandu-ne sa intelegem transformarea spirituala a Greciei in secolele ce au marcat sfarsitul lumii antice. Cuprins de o profunda criza existentiala, Occidentul greco-roman s-a lasat influentat de curentele religioase orientale, de o rigoare conceptuala superioara la acea vreme. Inzestrat cu o clarviz...

PASCAL Omul este o trestie ganditoare Cu privire la Blaise Pascal (1623–1662), Baudelaire a scris in Florile raului ca „si-avea abisul cu dansul miscator“. ?i asa era: un abis care l-a determinat sa se confrunte cu natura umana in modul cel mai necrutator pe care istoria filosofiei l-a cunoscut pana acum. Intr-o perioada marcata de o incredere nestirbita in ratiune, Pascal, profund cunoscator al acesteia, ne-a constrans sa nu ne intoarcem privirea de la limitele sale, sa le ...

MACHIAVELLI Despre principi, tirani si alte animale politice Polemica si controversata, opera marelui teoretician al puterii care a fost Niccolo Machiavelli nu a lasat pe nimeni indiferent. Inzestrat cu cea mai pretuita inteligenta practica din toata Renasterea, Machiavelli reflecteaza asupra naturii umane in contextul actiunii politice, punand accent pe fapte, nu pe ideile justificative sau pe principiile morale. Perspectiva sa ne pune in fata unei oglinzi in care multi prefera sa nu se uite,...

LOCKE Mintea este „tabula rasa“ John Locke (1632–1704), parinte al empirismului si al liberalismului politic, este considerat unul dintre cei mai influenti filosofi din toate timpurile, in ciuda faptului ca, in multe perioade, a fost aproape uitat. Cartea de fata isi propune sa ii faca dreptate, aprofundand domeniul filosofiei, al politicii si al popularizarii stiintei. Realizarile sale sunt strans legate de epoca si de locul carora le -a apartinut: englez tipic pentru secolu...

WALTER BENJAMIN Arta, media, filosofie a istoriei. Pentru o arheologie a vremurilor moderne Initial, obiectivul intelectualului evreu de origine germana Walter Benjamin (1892–1940) era sa devina „cel mai important critic din literatura germana“. Insa pana sa-si puna capat zilelor la granita franco-spaniola din teama de Gestapo, pasiunea lui speculativa se alimenteaza cu teorii dintre cele mai diverse, devenind unul dintre ganditorii originali ai „stiintelor culturii&ldq...

SCHELLING Intre natura si melancolie „Schelling e Schelling si trebuie sa-l luam asa cum e“: aceste cuvinte il descriu foarte bine pe filosoful german Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling (1775–1854), un ganditor excentric al carui elan melodramatic a impins periculos atat viata personala, cat si filosofia lui pe marginea prapastiei. In echilibru permanent intre strigatul de triumf si prabusirea in anonimat, Schelling reprezinta o cale de mijloc intre intelectualul sobru, ...

MONTESQUIEU Oamenii, spiritul, legile Opera lui Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu (1689 – 1755) are multe usi de acces si multe incaperi in care ne putem opri: dreptatea si libertatea omului sunt conceptiile sale calauzitoare, legile sunt locul unde le cauta. Observatia si analiza sunt metodele sale, iar moderatia si seninatatea ii sunt trasaturile. Ironia ii este familiara, dar nu stie sa fie malitios. Reprezentant al iluminismului, cautator neobosit, el isi indreapta ate...

COMTE Un ganditor pozitiv Nascut in provincie si izolat de-a lungul intregii vieti, in permanenta agitatie din cauza rasturnarilor de situatie ale unei cariere academice nefericite si mereu afectat de casatorii nepotrivite sau de lipsa lor, Auguste Comte (1798 – 1857) este initiatorul unei noi stiinte: stiinta pozitivista. Odata abandonate pretentiile fanteziste ridicate de teologie si metafizica, cunoasterea umana va fi refondata intr-o cunoastere organica si sistematica, devotata rigo...

HUSSERL SI GADAMER Fenomenologie si hermeneutica Filosofia nu este doar, si nici in principal o conceptie generala asupra lumii. Intelepciunea ei se supune testului rabdator al analizei de detaliu cu privire la fiecare dat al realului si la fiecare problema. Este in acelasi timp sfortare absoluta a ratiunii, bogatie a experientei, interes etico-politic fata de bine. Oricat de atragator ar putea fi un sistem de idei, daca ii lipsesc acesti factori care il fundamenteaza, ar trebui sa ne lase pa...