Romane captivante

Volum de nuvele si povestiri de aparut postum la Fundatia pentru Literatura si Arta „Regele Carol II", Bucuresti . Impulsionata de succesul robust al cartii, aceeasi prestigioasa Casa editoriala, denumita ulterior Fundatia Culturala „Regele Mihai I", si ramasa sub conducerea lui Al. Rosetti, asigura si editia din 1944, sub ingrijirea aceluiasi Ion Chinezu, semnatarul unei Prezentari de o rara receptivitate. Din pacate, bunele oficii editoriale ale Fundatiilor, care au contribuit exce...

In textele scrise de Stefan Scripcariu, care nu sunt nici proza, nici poezie, fiind, totusi, amandoua la un loc, se intampla foarte multa copilarie. D-asta si-ti este atat de drag sa le citesti. Citindu-le, ai sentimentul ca e vorba chiar de copilaria ta. Autorul, care nu mai e de multa vreme copil, se mira continuu de ceea ce vede, si-si pune mirarea in cuvinte de-o prospetime rar intalnita. Stefan Scripcariu priveste spre lumea satului sau din nordul Moldovei cu ochii unui pictor naiv, plasmui...

Dan Dimaru venise mai devreme la redactie. Era ziua in care se definitiva cuprinsul Revistei Literare, adica ultimele corecturi – capitol care ii revenea ca o cinste capului limpede, cum era socotit. O bataie usoara in usa i-a atras atentia; poate era Nineta, ea se anunta asa timid cand venea cu cafeaua cautand sa fie cat mai discreta, pentru a nu deranja; batea si intra. Acuma bataia s-a repetat. Se voia un raspuns, semn ca era un vizitator. „Da, intrati!” Cu o mina de om curi...

Seria Moldavia – care debuteaza acum cu un volum al pretuitului prozator Vladimir Besleaga – isi propune sa promoveze literatura spatiului romanesc de dincolo de Prut, una valoroasa, parte integranta a literaturii romanesti, care la randu-i, contribuie, intr-o maniera originala, la concertul cultural european. - Mircea Malut

Stefan Mitroi, un scriitor de azi, e unul dintre marii prozatori ai Limbii Romane. As incadra proza sa intr-un fel de realism fantastic, o scriitura inventata de el. Personajele traiesc, fara sa stie, in irealitate. Fabulosul face parte din ele. Si ele-din fabulos. Omul realizeaza legatura sa cu magia nu prin cuvant, ci prin traire. - Nicolae DABIJA

La Sorin Titel legatura dintre mama si fiu, astfel cum el a infatisat-o in romanul sau ultim, prezinta contingente cu sacrul. Avertizeaza despre aceasta chiar alegerea titlului, reproducand din Evanghelia dupa Ioan acele vorbe ale lui Iisus crucificat, adresate Mariei. Mai sunt si alte elemente in roman ce reprezinta trimiteri in orizontul sacrului, cum ar fi numele biblice ale unor personaje (Petre, Pavel, Simion, Marcu s.a.) sau chiar acele frecvente referiri ce se fac la repertoriul artistic...

Din contactul cu noul roman, cel care a tras cel mai mare folos in proza noastra pare a fi Sorin Titel. Spirit cultivat, lucid si ambitios, el a luat ce trebuie dintr-o formula epica pandita, prin repetitie, de sterilitate si a adaptat ceea ce a invatat la temele lui. Rezultatul este remarcabil. Romanele impun un stil original si un univers epic usor de diferentiat in geografia imaginara a literaturii postbelice. Primele povestiri (Copacul, 1963 Reintoarcerea posibila, 1966; Valsuri nobile si se...

Pasarea si umbra (1977) reia atmosfera si modalitatea narativa ale romanului publicat cu trei ani mai inainte (Tara indepartata), uzand, poate, de fisele si materialul epic nefolosit. Mai prezente par a fi acum: constiinta caracterului conventional al literaturii, demonstrativitatea ludica si demiurgia ca rol comic burlesc, interpretat in fata cititorului usor amuzat. Substanta vietii nu numai ca nu dispare in jocul, deja previzibil, al schimbarii competentelor narative, dar se poate spune ca oc...

Banatean el insusi, autorul acestor randuri a trait, copil, cateva vacante intr-un Caransebes fabulos. Iesind pe poarta casei, intarita ca o cetate, i se deschideau in toate partile drumuri catre aventura. Spre stanga se putea merge multa vreme, in soarele galben de amiaza, printre vanzatori de branza, catane, caini de pripas, trasuri, in brate cu un aluat de paine, catre o brutarie indepartata la copt. Sau se facea duminica dupa-amiaza, cazarmi austriece severe, plimbari nesfarsite de-a lungul ...

Ma adresez de aici cititorilor – singurul loc unde-mi este ingaduit sa scriu liber – celor care mi-au intins o mana calda si frateasca, cu prilejul aparitiei primei mele carti „Apararea are cuvantul”. Celor cunoscuti si necunoscuti care m-au chemat la ei si m-au primit cu sufletul deschis. Asa am sa le vorbesc si eu. Caci m-am convins ca nu exista alt criteriu pentru selectionarea valorilor decat aceasta masa anonima de cititori, care stie sa ridice si sa doboare la timpu...

Confesiunea pe care o incredintez acum hartiei, inceputa adesea in mine, neindrasnind sa se prinda intr-un sir cronologic, am incercat uneori sa o talmacesc in cuvinte scrise, cand plictisit de istovitoarea monotonie a zilelor citadine ma retrageam in vreun cotlon sufletesc sa petrec ragazuri intime... Am incercat sa o scriu uneori – de multe ori – si n-am izbutit: poate ca viata nu-mi ajunsese inca o povara, ca astazi, sigur ca nu aveam cui sa povestesc stupiditatea unor repetate re...

In marea lor majoritate, poemele alese aici din opera celor 70 de poeti comentati in „Manualul Vanatorului de Poeti” sunt receptate (fie si fragmentar) si in cartea de critica. Poemele din „Romance de colectie” (sper ca-mi veti aprecia subtilitatea, dar si patriotismul de talent!), nu vor sa epuizeze profilul intim al fiecarui poet intrat aici. Nu spun totul despre fiecare dintre ei – nici nu trebuie. Ar putea constitui, impreuna, un intreg la lectura integrala a ca...

Uitase de printesa. Erau prea multe muieri frumoase in jurul lui. Unele ii faceau cu coada ochiului. Altele ii barau drumul cu bratele intinse si goale pana la subtiori. Toate il ispiteau. Toate il chemau. Faima lui nea Nae, banii lui nea Nae aprindeau instantaneu dorintele in calea lui, asa cum se aprind, dintr-odata, de-a lungul ulitelor pierdute in amurg, felinarele electrice. Domnu Nae le vedea. Le vedea, dar nu se oprea din mers. Avea impresia, trecand printre atatea fete cunoscute si parac...

De data asta insa conu Manole, care imi ascultase cu rabdare de inger toata poliloghia, m-a oprit scurt: — Spui prostii! — Cum?! — Apoi bine, bre omule, dai o pilda si uiti doua. — Ce-am uitat, coane Manole? — Ai uitat ca animalele nu rad. Prin urmare, dupa teoria matale, ar trebui sa se nasca moarte. Si ai uitat ca muierile hlizesc si chihotesc tot timpul. Prin urmare, tot dupa teoria matale, ar trebui sa traiasca indoit si intreit cat barbatii. Or, traie...

Un zambet i-a fluturat pe buze. Un zambet trist i-a luminat ochii. A dat si el descurajat din cap. Nu s-a gandit precis la Mira... Nu s-a gandit la Voica... Nu s-a gandit la Viorica... Nu se gandea la niciuna din ele sau se gandea la toate in acelasi timp... Se gandea la noi toti... Se gandea la viata asta absurda care pe cati suntem, ne pune zilnic pe jaratec sau pe frigare, ne arunca, ne inalta, ne striveste, ne tavaleste in noroaie, face hoti din noi sau criminali de drumul mare, sperjuri, ne...

La aparitie, in 1933, romanul a suscitat un interes special printre cititorii sesizati, cu putin inainte, de Vinul de viata lunga (1931), care confirmase faima unui autor indraznet. Epitetul, exprimand mai mult surpriza decat admiratia, se referea de fapt la altceva decat ceea ce constituia temeritatea in sens superior a scriitorului, si anume la erotismul refractar oricarei discretii, la limbajul liber de conveniente si, nu in ultimul rand, la aparitia in textura naratiunii a unor bine cunoscut...

O carte solida, o carte despre pierderea si redobandirea idealului, despre sarja cabotinului norocos intr-o societate pulverizata moral, despre viata fericita in ghilimele sau fara ghilimele, despre credinta, suferinta, speranta. Si despre notiunea de maretie urmata de decadere intr-o lume in care poti fi drac sau inger, totul depinde mai ales de cum stii sa te misti in colcaiala sublima de virtuozitati speculative, in cazul celor care sunt posesorii acestor „calitati”. - Ionel Bota,...

Paginile cartii de debut a Marinei Costa, Pribegii marilor, ne aduc in fata ochilor, printr-o scriitura aleasa si inchegata, ce aduce aminte de romanele lui Vintila Corbul, fascinanta lume a veacului al XI-lea. O aventura istorica despre vikingi si obiceiurile lor, ce tine cititorul cu sufletul la gura, desfasurata pe fundalul ultimelor expeditii de prada ale asprilor razboinici scandinavi, cutreieratori neobositi ai marilor, cu eroina principala de neam aroman, care cade in robia acestora. Bat...

Acesta nu este un roman, pentru ca povestea nu este. Se intampla lucruri care nu duc la un deznodamant. Sunt lucruri catastrofale, spuse insa cu mare sfiala. Intamplarile sunt ca trestia lui Pascal, frunze pe apa. Ele curg pana se umple Castelul de apa trairii, de spaimele, bucuriile si patimile ei. Cei care vor alege sa citeasca aceasta literatura – pentru ca literatura este, la urma urmei – de la sfarsit catre inceput, vor intelege ce vreau sa spun. Nu cautati poveste, nu cautati b...

Lili Popescu, absolventa a Facultatii de Filologie – Universitatea Bucuresti, prin nuvela ,,Magda, vanzatoarea de Matze” scrisa aparent cronologic in 6 luni, se afla la a patra experienta literara completa. A publicat sub pseudonimul Lili Bunofski, in 2008, la editura Curtea Veche, romanul: ,,Tacto”, face obiectul unei selectii top 5, printr-un concurs literar, la Salon du Livre de Paris, organizat de revista Technikart, eveniment anterior publicarii in Romania; miza a fost sa...