Carti in categoria Proza diversa

Domnul Paul Sarbu e un povestitor remarcabil – un fericit prozator „al Dobrogei”, atunci cand scrie despre locul in care traieste. Despre lumea apelor in care „se desfasoara” legendele eroilor sai: Samka, Vremea chiropterelor, Dincolo de lume. Cornel Ungureanu ...la Paul Sarbu avem descrierea trairilor patimase, a obsesiei implinirii cu orice pret a unui destin aprioric, totul stand sub semnul unui perpetuum blestem, al subordonarii vointei omului, al neputintei a...

„Maria, caci asa o chema in realitate pe posesoarea bicicletei, ce bulversase intreaga societate bucuresteana, se opri si, cu o agrafa Butterfly, isi prinse zulufii carliontati, ce ii iesisera de sub palarie si i se zbenguiau pe frunte, iar inainte de a-si relua drumul, ii striga la randul sau:— Auzi, coane Cincinate? Una mica, asa ca a dumitale, gasesc pe toate drumurile, dar daca intr-o buna zi ma vei intreba: – Coana Mito, ce-ai zice de una mare?, atunci poate ma voi gandi m...

— Eu zic, parinte staret, ca e mai sanatos pentru calugar sa urmeze sfatul Sfantului Pimen cel Mare, care, fiind intrebat de cuviosul Iosif cat se cade a posti calugarul, a raspuns ca un intelept: „Este bine ca in fiecare zi sa manance cate putin, pentru ca aceasta este calea imparateasca, mai usoara si mai lesnicioasa, ca mintea sa nu se trufeasca..." — Bine a zis cuviosul Pimen, raspunse staretul, dar ia spune-mi, parinte duhovnice: daca toti calugarii ar fi urmat „c...

Abia sosita acasa si ramasa singura, a inceput sa-si dea seama despre toate cele petrecute si sa planga amar, lacrimi de durere si de rusine. Ii venea sa-si curme zilele cand se gandea cum, incetul cu incetul, a cazut si cat de departe a ajuns in caderea ei. Si nu din nepricepere ajunsese acolo unde se afla, ci stiindu-le toate, intelegand cursele ce i se pun si simtindu-se mai tare decat ca sa se teama. Iar acum nu mai putea sa se intoarca, nici sa se opreasca. Se socotea nemernica, umilita, ne...

— Iata – urma parintele Rafail – vezi cum frunzele acestui copac, atinse de cea mai usoara adiere, se scutura si cad una cate una moarte la pamant? Ele nu insasi prin sine au intrat in fiinta, ci-si au obarsia in copacul care le este obarsia si le-a hranit pentru ca sa se hraneasca prin ele. Cad acum dupa ce si-au implinit menirea si sunt risipite de vant. Tot astfel si omul nu prin sine insusi a intrat in fiinta si nu numai prin sine si pentru sine traieste, ci-si are obarsia ...

La o masa de la stanga sedeau doi olteni, cu paharele pline in fata lor; pe lavita, intr-un colt, era un neamt zdrantaros, iar hangiul grec, bulgar ori albanez, ce-o fi fost, isi randuia dichisurile.Nu era tarziu, dar pareau cu totii obositi, somnurosi si tresarita oarecum ca din somn cand el intra.E lucru deosebit in felul lui sa dai asa, deodata, fata cu oamenii pe care nu i-ai mai vazut si care nu te-au mai vazut, ba sa stii ca ai sa petreci, departe de alta lume, toata noaptea cu dansii. Tas...

— Sa ma lasati in pace! striga dansa. Mi s-a copt mintea din destul pentru ca sa nu ma las a fi amagita de oameni care azi imi cad in genunchi, iara maine ori poimaine, dupa ce s-au saturat de mine, imi arunca in nas vorba ca sunt fata unei slujnici. Mai bine stapana desculta in casa mea decat roaba imbracata in matasuri in casa unuia care nu-i de seama mea. Lasati-l in pace pe Costache, caci el ar zice tot ceea ce ziceti si voi daca nu i-ar ramanea decat sa-si spuna parerea.— Un om ...

Ave Maria! rasuna in departare din turnul catedralei de la Balgrad, si pe ici, pe colo, cate un credincios intarziat pe drum ori in camp deschis se oprise cu capul plecat si-si facea rugaciunea de seara, cand Moina, care de mult acum sta la panda intr-un alunis de la marginea padurii, zarind trasura, ridica cocosul gata de a descarca.Vizitiul incetini mersul cailor, lasa franele din mana, se descoperi si-si facu semnul crucii. Lucia pleca si ea capul si se inchina. Pana chiar si Corbei se trase,...

— Sa nu mai saruti nicio fata!...— Dar e sora ta, sora mea...— Nici pe ea! Nici mana sa nu i-o mai saruti...Ne-am impacat lesne, facand-o sa rada. Am muiat un colt din batista de la piept intr-un pahar cu apa si mi-am sters buzele din greu, ca de cine stie ce pata.— Acum sfinteste tu, cu o sarutare, buzele ce au pacatuit si n-or sa mai pacatuiasca. Ninel m-a sarutat de zeci de ori, dintr-un colt intr-altul al buzelor, vrand parca prin aceasta sa pecetluiasca legamantul so...

...invatatorul isi scoase din desaga lui taraneasca pachetul si mi-l lasa pe masa.Curand a plecat.Ramas singur, crede-ma, iubite domnule Delafras, ca m-am apropiat cu emotie si neliniste de pachetul acela. Am taiat sforile, am rupt pecetile de ceara rosie...Doua zile n-am iesit din casa, ci am citit, cuvant cu cuvant, manuscrisul acesta, scris asa de marunt si nervos.Pe mine m-a interesat nespus de mult.Acum, la randul meu, ti-l incredintez d-tale, in nadejdea ca vei fi de aceeasi parere cu min...

Intre timp, Marta, avand in vedere ca Romania nu s-a decis inca, iar muscalii ne-au calcat hotarul chipurile ca prieteni, socoti ca nu e motiv de panica. Totusi, ca sa nu se descompleteze careul prin plecarea Nelei si a Silviei, marginii razboiul numai pe Rin.— Asa ca, pana la noi mai va, decise madam Praz mereu cu ochii la cei trei popi din mana. Ce va speriati, soro? Cand cu razboiul cel mare – abia dupa doi ani de zile am intrat in foc...— Cer patruzeci de lei, ridica Mira d...

Prozatorul s-a nascut, pe numele de mirean Dumitru Stanoiu, la 3 aprilie 1893 in comuna Dobrotinet, judetul Olt si a murit in Bucuresti la 8 iulie 1956. Dupa multe peregrinari si ezitari (biografia lui avind multe puncte comune cu cea a scriitorilor Panait Istrati si Tudor Arghezi), Damian Stanoiu intra in minastire „nu pentru a cauta sfinti in viata sau impins de un surplus de credinta", ci pentru a pune capat saraciei care il macina de mai multi ani. Pentru scrierile sale anticlericale v...

Marina Costa este interesata, in primul rand, de poveste, pe care o spune cu o reala voluptate, suprapunand vocea auctoriala vocii naratorului intratextual, un narator creditabil prin respectarea conventiei veridicitatii si a verosimilitatii. Povestea este plina de peripetii, de aventuri, cu bine intretinuta tehnica a suspansului, intr-o proiectie atinsa de romantism, cu surprize epice tinand de impredictibilitatea destinului si de motivul omului ca jucarie a sortii.Scriitoarea alege sa nareze d...

Optimismul viziunii, modelat de un romantism tonic, face din seria Vieti in valtoare o lectura placuta pentru orice categorie de varsta. Infatisandu-si personajele din momentul intrarii responsabile in viata, prin casatorie, dupa consumarea crizei asezarii in viata, urmata de constituirea unui camin, angajate intr-o lupta sustinuta pentru viitorul copiilor lor, Marina Costa dovedeste aceeasi placere adolescentina pentru povestirea unor peripetii care tin cititorul cu sufletul la gura, ca si plac...

Marina Costa acorda rolul de personaj-narator unei femei. Este istoria vazuta prin ochii unei femei. Nu e o viziune feminista, ci mai mult feminina, sugerand ca istoria a fost facuta, deopotriva, de barbati si de femei.Scriitoarea domina informatia istorica si o integreaza creativ, verosimil, in povestea de viata a Roxanei. Imaginea este a unui bazar international, nu un balci al desertaciunilor, insa, un bazar in care se intalnesc oameni de toate natiile, pe care destinul ii aduna intr-un loc, ...

In romanele sale, Marina Costa reuseste in egala masura o evaluare istorica a societatilor traitoare pe pamantul european, si nu numai, acum cateva secole, urmarind miscarile migratorii, asezarea populatiilor, relatiile interumane dintre diferitele neamuri, bataliile purtate pentru supravietuire si suprematie, organizarea sociala, dezvoltarea economica, traditii. Apoi, in parte si in amanunt, ne povesteste despre viata diferitelor comunitati umane, de neamuri diferite, pe care le cunoaste person...

Excelente,Pornind de la dreptul natural si legitim al unitatii nationale si de la faptul ca reunificarea nationala este necesara din mai multe considerente – pentru reparatie istorica, sociala, morala si economica, dar si pentru interesele geostrategie ale NATO si ale UE – facem un apel catre Domniile-voastre pentru a identifica o formula de re (unire) a Republicii Moldova, a tinuturilor Bucovina de Nord, Herta, Bugeac si a Insulei Serpilor, teritorii romanesti furate de URSS, cu Pat...

Cercetate sub aspectul receptarii „faptelor si ideilor din popor, lumea povestilor lui Slavici este cea intalnita pretutindeni in creatia noastra populara. Eroii sunt aceiasi si insusirile care li se atribuie se intalnesc, cu foarte putine exceptii, si in povestile lui Slavici. Se respecta si succesiunea intamplarilor, ilustrand triumful binelui asupra raului, al dreptatii impotriva nedreptatii.Constatari importante se pot face si in privinta selectarii si gruparii intamplarilor intr-un &b...

Dintr-o trasatura de condei, viata lejera, de auditori de cursuri si clienti ai bibliotecilor, cozeuri ironici si bine distantati de societate, trotteuri si cronicari ai strazii, s-a schimbat cu o suta optzeci de grade. Legitimatia studenteasca a aparut deodata minora si aproape inutila, inlocuita chiar de a doua zi cu una scortoasa, purtand antetul revistei, fotografie si stampila oficiala, de ziarist. Identitatea publica a capatat alta dimensiune, neacoperita inca, fireste, de valoarea intrins...

Nu mai m-a vizitat la opera, n-a mai telefonat. A venit muntele la Mahomed. Vorba sa fie. E chiar pe dos. Stam intr-un cabinet de spital si conversatia treneaza. Am o dispozitie amara, el mi-a transmis-o. L-am vazut altadata intunecat, napraznic, rau, chiar sadic – nu exagerez? Epitetul l-am inventat pe cand tineam sa-l blamez, stie dumnezeu de ce sa-l blamez? facem atatea lucruri fara noima, ne aprindem din te miri ce, parjolim in jur, si absolut gratuit, fiindca ni s-a nazarit, pur si si...