Carti in categoria Proza diversa

„Ani de zile, o viata de fapt, sa nu te fi gandit decat la ultimele clipe, ca sa constati, cand te apropii, in sfarsit, de ele, ca va fi fost degeaba, ca gandul mortii ajuta la tot, doar sa mori nu!" (Emil CIORAN)Emil Cioran. S-a nascut la 8 aprilie 1911 la Rasinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot in Rasinari, si al Elvirei (Comanciu) Cioran. Frecventeaza, incepand din 1921, Liceul „Gheorghe Lazar" din Sibiu, oras in care se va muta intreaga familie in 1924. In...

Muzica este una din referintele esentiale in viata si opera lui Cioran. O prezenta constanta, inalterabila. De la prima pana la ultima sa carte, Cioran dedica muzicii pagini exaltate, judecati fara recurs, sintagme inspirate. Filozofia insasi, sustragandu-se oricarui sistem, se acordeaza muzicii, deopotriva ontologic si epistemologic. Antologia urmareste asezarea „fragmentelor muzicale“ din opera lui Cioran intr-o carte care sa-l fi putut tenta pe autorul Tratatului de descompunere, ...

„Sunt fericit doar cand ma gandesc la renuntare si ma pregatesc pentru ea. Restul e amaraciune si zbucium.Sa renunti nu-i lucru usor. Totusi, ajunge sa aspiri la renuntare ca sa te simti deja mai impacat. Sa aspiri la ea? Pana si simplul fapt de-a te gandi la ea iti da iluzia ca esti altul, iar aceasta iluzie este o victorie, cea mai magulitoare, dar si cea mai amagitoare." (E.M. Cioran)

„Cioran, pe la sfarsitul anilor '60, a planuit sa alcatuiasca o antologie in englezeste din Memoriile lui Saint-Simon. [...] Tot citindu-i si recitindu-i portretele, s-a gandit ca misterul artei lui Saint-Simon ar putea fi aprofundat alcatuind o antologie a portretului din secolul al XVII-lea pana in secolul al XIX-lea, care sa fie in acelasi timp si o ilustrare a limbii subtile, elegante, patrunzatoare, veninoase si primejdioase in care au fost scrise. A rezultat astfel, peste ani, o Anto...

„Intreg amarul fiintarii se evapora la ideea ca oricand e in putinta noastra sa-l curmam, ca ascundem in noi insine imensa libertate a absentei noastre si ca ne putem rascumpara caderea in dureri sterpe sau in banalitate prin genialitatea negativa a sinuciderii. De n-am fi in stare sa ne inchipuim – si sa ne consolam astfel – prilejul prin care ne-am face seama, actul infinit al liberarii de sine, vietuirea n-ar avea nici o scapare din ea insasi, iar ocna respiratiei nici o ban...

Incercat-am sa inteleg de unde vin lacrimile si m-am oprit la sfinti. Sa fie ei responsabili de stralucirea lor amara? Cine ar sti? Se pare insa ca lacrimile sunt urmele lor. Nu prin sfinti au intrat ele in lume; dar fara ei nu stiam ca plangem din regretul paradisului. As vrea sa vad o singura lacrima inghitita de pamant... Toate apuca, pe cai necunoscute noua, in sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfintii n-au facut altceva decat sa le reabilitezeEditia: 4Data editiei: 2008Format: 13*20Numa...

Am scris aceste divagatii in 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune si orgoliu. Din tot ce am publicat in romaneste si frantuzeste, acest text este poate cel mai pasionat si in acelasi timp imi este cel mai strain.CIORAN, 1990

Daca as putea, as aduce intreaga lume in agonie, pentru a realiza o purificare din radacini a vietii; as pune flacari arzatoare si insinuante la aceste radacini, nu pentru a le distruge, ci pentru a le da alta seva si alta caldura. Focul pe care l-as pune eu acestei lumi n-ar aduce ruine, ci o transfigurare cosmica, esentiala.