Un insectaro-ierbar care indrazneste sa recunoasca: scrisul nu salveaza, dar poate numi frumos neputinta. Poeziile esuate in maruntaiele sale sunt tentative fragmentare, ironice si aproape sincere, de a prinde ceva din viata care fuge - cuvinte stranse intre luciditate si deruta, invocate la repezeala, dar adunate cu grija. Dupa caz, sunt dezradacinate si presate deshidratant in ierbarul de fata sau etalate grotesc, post-mortem, in jumatatea sa de insectar.
Intr-o epoca a discursurilor cosmet...
