Carti in categoria Filosofie

Cu toate ca am realizat atatea lucruri in lumea moderna, linistea sufleteasca este greu de gasit. Intr-o epoca tot mai complexa si impovarata de conflicte, ni se spune ca starea noastra de bine depinde de conectarea cu prezentul. Dar daca, pana la urma, cheia pentru a fi prezent se afla in trecut? In volumul Din intelepciunea veacurilor indepartate, Neil Oliver ne duce inapoi in timp pentru a ne insusi ideile ingropate in culturi uitate si civilizatii timpurii. De la urmele de pasi din Laetoli,...

Laura T. Ilea scrie un eseu-performance, hibrid, in care coexista euforia speculatiei filosofice dezinhibate, nonacademice, cu proza de inspiratie autobiografica, interesata de sinuoasele coagulari identitare. Solutiile temporare la dilemele intelectuale par a veni dinspre optiunea pentru dialogul intercultural, care flexibilizeaza coduri si maniere de gandire, altfel spus, dinspre un nomadism existential (si teoretic totodata). Invocand faimoase mode si cotituri ale teoriei ultimelor decenii, d...

Pentru un neofit – cel mai bun inceput al calatoriei prin gandirea occidentala Filosofia incepe cu natura realitatii si cu modul in care ar trebui sa traim. Acestea au fost preocuparile lui Socrate, care si-a trait viata intr-o piata din Atena adresand intrebari ciudate si punandu-i pe ganduri pe oamenii pe care ii intalnea prin faptul ca le demonstra cat de putine intelegeau cu adevarat. Aceasta istorie captivanta ne prezinta marii ganditori ai filosofiei occidentale si le exploreaza c...

O istorie magistrala care demonstreaza ca Iluminismul nu a fost o perioada preocupata doar de ratiune, ci si de cautarea unor mijloace practice prin care sa fim mai fericiti. Una dintre perioadele formative ale istoriei Europei si chiar a lumii, Epoca Luminilor este sursa valorilor occidentale moderne si seculare: toleranta religioasa, libertate de gandire, libertate de scriere si a presei, argumente rationale, coroborate de dovezi. Dar, daca asa stau lucrurile, de ce, la peste 300 de ani de ...

CIORAN Filosofia ca meditatie a nefericirii Citind scrierile lui Emil M. Cioran (1911–1995), esti permanent pus in postura caraghioasa a copilului care vrea sa prinda, sub causul mainii sale, razele jucause reflectate de-o oglinda, pe care cineva, hatru, o misca intruna, de colo pana colo: ceea ce credeai ca ai „prins“ prin si sub greutatea lecturii tale nu mai este, sau este in alta parte, asa incat te trezesti, ca si copilul de adineauri, cu mana goala. Cioran este un auto...

JEREMY BENTHAM Utilitarismul in slujba reformei Jeremy Bentham (1748–1832) a fost un iluminist traitor pe pamant englez. Cunoscut pentru faptul ca a formulat principiul utilitarist si pentru propunerile sale lipsite de prejudecati pentru reformarea institutiilor de invatamant si penitenciare, a fost inainte de orice omul care a incercat sa introduca in dreptul anglo-saxon principiile continentale ale Constitutiei si centralitatii legislatorului. In ciuda numeroaselor sale tentative, nu a...

De ce avem nevoie pentru a trai o viata fericita? Acum mai bine de doua mii de ani, filosoful grec Epicur a oferit un raspuns aparent simplu: avem nevoie doar de placere. Astazi tindem sa asociem cuvantul „epicurism“ cu aprecierea unor mancaruri sau vinuri bune si cu o indulgenta decadenta. Insa, precum afirma filosoful John Sellars, aceste conceptii sunt total opuse ideii vietii placute dezvoltate de Epicur si de discipolii sai, care erau mai preocupati de placerile mentale si de...

BERGSON Spectrul de necuprins al vietii Henri Bergson (1859–1941) a indraznit sa infiga steagul metafizicii, poate pentru ultima oara, in mijlocul acelor fenomene pe care stiinta nu era capabila sa le explice, precum interactiunea corp–minte, memoria sau cauzele variatiei genetice. Daca filosofii transformasera timpul intr-o degradare a eternitatii sau intr-o forma a sensibilitatii noastre, el l-a definit drept principiu absolut al metodei filosofice, transformand intuitia intr-o ...

WEBER ?tiintele sociale si epoca moderna O prima apropiere de personalitatea si opera lui Max Weber (1864–1920) nu se poate realiza fara a mentiona dezbaterea ce a insotit intotdeauna biografia acestui autor: cine este Max Weber? Este considerat jurist, teoretician, istoric, economist, filosof, politolog si sociolog, precum si cercetator al rationalizarii capitaliste din societatea industriala germana de la inceputul secolului XX. Extinderea tematica si profunzimea analitica a operei il...

ERASMUS Umanismul la rascruce Erasmus din Rotterdam, cunoscut de contemporani drept „principe al umanistilor“, ocupa un loc privilegiat in istoria filosofiei, a religiei si a literelor europene. Rolul sau central in raspandirea si organizarea traditiei clasice, apropierea sa critica de textul biblic si de traditia sa exegetica, precum si interventiile sale in dezbaterile aprinse cu privire la chestiuni doctrinare, politice si filosofice au modelat definitiv cultura renascentista eu...

LOCKE Mintea este „tabula rasa“ John Locke (1632–1704), parinte al empirismului si al liberalismului politic, este considerat unul dintre cei mai influenti filosofi din toate timpurile, in ciuda faptului ca, in multe perioade, a fost aproape uitat. Cartea de fata isi propune sa ii faca dreptate, aprofundand domeniul filosofiei, al politicii si al popularizarii stiintei. Realizarile sale sunt strans legate de epoca si de locul carora le -a apartinut: englez tipic pentru secolu...

WALTER BENJAMIN Arta, media, filosofie a istoriei. Pentru o arheologie a vremurilor moderne Initial, obiectivul intelectualului evreu de origine germana Walter Benjamin (1892–1940) era sa devina „cel mai important critic din literatura germana“. Insa pana sa-si puna capat zilelor la granita franco-spaniola din teama de Gestapo, pasiunea lui speculativa se alimenteaza cu teorii dintre cele mai diverse, devenind unul dintre ganditorii originali ai „stiintelor culturii&ldq...

SCHELLING Intre natura si melancolie „Schelling e Schelling si trebuie sa-l luam asa cum e“: aceste cuvinte il descriu foarte bine pe filosoful german Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling (1775–1854), un ganditor excentric al carui elan melodramatic a impins periculos atat viata personala, cat si filosofia lui pe marginea prapastiei. In echilibru permanent intre strigatul de triumf si prabusirea in anonimat, Schelling reprezinta o cale de mijloc intre intelectualul sobru, ...

MONTESQUIEU Oamenii, spiritul, legile Opera lui Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu (1689 – 1755) are multe usi de acces si multe incaperi in care ne putem opri: dreptatea si libertatea omului sunt conceptiile sale calauzitoare, legile sunt locul unde le cauta. Observatia si analiza sunt metodele sale, iar moderatia si seninatatea ii sunt trasaturile. Ironia ii este familiara, dar nu stie sa fie malitios. Reprezentant al iluminismului, cautator neobosit, el isi indreapta ate...

COMTE Un ganditor pozitiv Nascut in provincie si izolat de-a lungul intregii vieti, in permanenta agitatie din cauza rasturnarilor de situatie ale unei cariere academice nefericite si mereu afectat de casatorii nepotrivite sau de lipsa lor, Auguste Comte (1798 – 1857) este initiatorul unei noi stiinte: stiinta pozitivista. Odata abandonate pretentiile fanteziste ridicate de teologie si metafizica, cunoasterea umana va fi refondata intr-o cunoastere organica si sistematica, devotata rigo...

HUSSERL SI GADAMER Fenomenologie si hermeneutica Filosofia nu este doar, si nici in principal o conceptie generala asupra lumii. Intelepciunea ei se supune testului rabdator al analizei de detaliu cu privire la fiecare dat al realului si la fiecare problema. Este in acelasi timp sfortare absoluta a ratiunii, bogatie a experientei, interes etico-politic fata de bine. Oricat de atragator ar putea fi un sistem de idei, daca ii lipsesc acesti factori care il fundamenteaza, ar trebui sa ne lase pa...

FICHTE Absolutul si libertatea Filosofia lui Johann Gottlieb Fichte (1762–1814) este, folosind cuvintele autorului, „primul sistem al libertatii“. La fel cum Revolutia franceza rupe lanturile exterioare ale umanitatii si doctrina stiintei lui Fichte le sfarama pe cel interioare: libertatea Eului este plasata de Fichte la originea oricarei cunostinte si a oricarei obligatii. Aceasta carte intentioneaza sa ofere, intr-un limbaj accesibil, o introducere in lectura unuia dintre c...

HOBBESAutoritatea suprema a marelui LeviatanThomas Hobbes este unul dintre cei mai straluciti – si in acelasi timp uitati – filosofi din secolul al XVII-lea. Literat, umanist si om de stiinta, el a combinat empirismul si rationalismul pentru a aplica filosofiei metoda ipotetico-deductiva. Gandirea sa este amintita mai ales datorita ideilor politice. Hobbes este arhitectul unui edificiu teoretic intemeiat pe deciziile rationale ale unor indivizi hotarati sa cladeasca aceasta putere su...

SPINOZAFilosofia dupa metoda geometricaFilosofia lui Baruch Spinoza (1632–1677) constituie apogeul gandirii rationaliste. Nici un alt autor nu s-a limitat mai riguros decat el la conceptele intelectului pur pentru a realiza o descriere a universului si a omului, a planului fizic exterior si a dimensiunii morale si afective interioare. Fascinat de metoda matematicii geometrice, proprii triumfatoarei Revolutii Stiintifice din secolul al XVII-lea, Spinoza si-a alcatuit filosofia pe baza de de...

ROUSSEAUSi politica l-a facut pe om (asa cum este)Si politica l-a facut pe om... asa cum este. Daca cineva si-a dat seama ca politica si cei care guverneaza modeleaza decisiv popoarele, atunci acesta a fost Rousseau, ferm adept al impozitarii marilor averi, convins ca proiectul coeziunii sociale depinde de crearea unei clase de mijloc, prin eradicarea simultana a saraciei si bogatiei. A fost muzician, romancier, politolog, filosof moral, pedagog, botanist si a inaugurat genul autobiografic. Ilum...