Carti in categoria Estetica/eseistica

Nu incape indoiala asupra priceperii lui Paul Johnson de a surprinde miezul unei chestiuni si de a-l face sa germineze chiar si-ntr-un context al limitarii de cuvinte. Exemplul rubricii tinute de el vreme de mai bine de un sfert de veac in paginile saptamanalului conservator The Spectator vine sa-i confirme statutul de autor inzestrat cu harul transmiterii esentei. Prezenta culegere de eseuri aduna cronicile scrise in cadrul acestei publicatii la inceputul anilor 1990, aspectele evidentiate acol...

„Imi spun inca o data, dupa ce am spus-o de atatea ori: fara o sinceritate totala, naiva, nu poti scrie nimic si nici nu poti desena nimic, dar e foarte greu sa ajungi la aceasta sinceritate. Desenand, incerc sau ma straduiesc sa-mi eliberez mintea de tot ce-o stanjeneste, de toate grijile, de toate desertaciunile. Nu are nici o importanta daca ceea ce fac e rau sau bun. Inca o data: trebuie sa las mana sa gandeasca. Doar atat: de pilda, cum sa asez aceasta figura triunghiulara, cu fruntea...

„Cinefilii care asteptau o explicatie convingatoare pentru succesul „noului cinema romanesc“ pot fi, in fine, satisfacuti. Andrei Gorzo alege calea dificila pentru a defini formula stilistica proprie acestui cinema, folosindu-se de cele mai autorizate teorii ale filmului pentru a demonstra ca in spatele formulei se afla o ontologie, o epistemologie si o estetica. Stapan pe un instrumentar teoretic de mare finete, el se angajeaza cu eleganta intr-un duel de idei in care ridicul...

In 1950, elitele il ridicau in slavi pe Stalin. In 1960, aceleasi elite ne asigurau ca decolonizarea va aduce fericirea in tinuturile de dincolo de mari. In 1968, visau sa suprime orice constrangere sociala. In 1975, salutau victoria comunismului in Indochina. In 1981, credeau c-au parasit intunericul pentru lumina. In 1985, proclamau ca Franta e datoare sa-i primeasca pe dezmostenitii din intreaga lume. Iar in anii '90, aceleasi elite afirmau ca epoca natiunilor, a familiilor si a religiilor a ...

„De la Lenin la Mussolini, de la Gramsci la Isaiah Berlin, de la Nae Ionescu la Frantz Fanon, ideile lui Georges Sorel au inspirat deopotriva atasamente si critici pasionate. Nu vom putea intelege natura miturilor politice contemporane fara a medita, cu lucida precautie, asupra teoriei soreliene a violentei ca forta apocaliptica presupusa a mantui umanitatea de mediocritate, conformism si decadenta. Celebrat de unii drept profet al revolutiilor moderne, stigmatizat de altii ca predicator a...

In marea traditie a filozofiei, Noica refuza orice lamentatie asupra soartei culturii europene. El afla un sens pentru toate avatarurile suferite de ea timp de mai bine de doua milenii – acela, tocmai, de a fi stiut sa integreze toate experientele si, mai ales, de a fi stiut sa propuna un model care a sfarsit prin a se impune lumii intregi. Descrierea fenomenologica pe care o face acestui model sfarseste printr-un racursiu al istoriei continentului nostru, in care fiecare epoca e asezata s...

„Unii oameni au pretentia ca vad sporii de feriga, dar nu zaresc un elefant la zece metri departare, ziua in amiaza mare.“ (C.S. Lewis)In distincta sa infatisare scriitoriceasca, C.S. Lewis ofera cu prilejul acestei noi colectii de eseuri o aparare a dreptei credinte crestine, confruntata cu amenintarile evului contemporan. Textele cuprinse aici sondeaza zone profunde si sensibile ale sufletului religios, abordand cu simt logic, cu imaginatie si cu exemple captivante probleme specifi...

Cine sunt intelectualii? Ce reprezinta ei dincolo de imaginea onorabila pe care o ofera lumii? Sunt oare cei mai potriviti sa conduca destinele omenirii, dand sfaturi de la inaltimea unei moralitati impecabile, acordand indulgente cu bunavointa papala sau sanctionand greselile cu luciditatea celor care contempla dezastrele istoriei dintr-un birou? Cat respect au pentru adevar? Ce atitudine au fata de bani? Cum se comporta in familie si cat sunt de loiali fata de prieteni? Paul Johnson, jurnalis...

Din datoria de a trai si a muri pentru adevarul nostru nu vad cum am putea deduce dreptul de a constrange si pe semenii nostri de a trai si de a muri pentru adevarul nostru. Si din datoria de a ferici pe semenii nostri nu se vede cum am putea deduce dreptul de a-i ferici, impotriva vointei lor, cu adevarul nostru." (Lucian BLAGA)

„Unii oameni cred ca am inceput sa scriu basme intrebandu-ma cum le-as putea spune copiilor ceva despre crestinism; apoi mi-am ales basmul ca unealta, am strans informatii despre psihologia copiilor si am hotarat pentru ce categorie de varsta sa scriu, am intocmit o lista de adevaruri crestine fundamentale si am faurit <alegorii> care sa le exprime concret. Toate astea sunt pura fantasmagorie. N-as fi putut cu nici un chip sa scriu asa. Totul a inceput cu niste imagini: un faun cu o ...

Ce continut acopera sintagma „viata literara“ in regim de libertate, fata de boema (ghidusa sau crancena, salvatoare ori sinucigasa, dupa caz) din ceausism? Cat resentiment hartuitor si ce resorturi de concurenta fatisa a declansat optzecismul in cuprinsul „douamiismului“? Suferim intr-adevar de saracie narativa? Cum poti prezenta publicului polonez evolutia literaturii romane de dupa 1989? Patru ani membru in juriul Uniunii Scriitorilor. Cat de obsedata este Provinc...

"Am scris aceste pagini intre 1985 si 1989, la o varsta cand, in filozofie, neputinta de a construi un sistem ia forma certei cu filozofia. Cearta cu filozofia academica, cearta cu sistemul, cu livrescul si cultura de aparat continua sa fie filozofie si ea poate pastra inca forma livrescului si a culturii de aparat si poate fi chiar o cearta Ťsistematicať. Cu toate acestea, este o cearta fara intoarcere si, de aceea, un act de curaj..."

Traducator: Sorin Marculescu "Eseu despre Cioran", publicat in 1973, a fost prezentat initial ca teza de doctorat, dovedindu-se o lucrare atit de nonconformista, incit juriul cu greu a putut fi convins ca autorul investigat exista in realitate. Cercetarea lui Fernando Savater are in vedere doar primele sase carti in franceza si citeva articole adunate ulterior in Exercitii de admiratie. Cimpul mai restrins de studiu nu reprezinta insa un dezavantaj, ci reveleaza sfericitatea perfect...

Traducator: Emanoil Marcu Despre opera lui Constantin Noica s-a scris deopotriva prea mult si prea putin. Talmacita (si uneori rastalmacita) in numeroase si efemere cronici, ea n-a avut inca parte de un studiu metodic, menit sa-i dezvaluie dimensiunea aparte, de adevarat "caz", in peisajul filozofiei contemporane. Asa se face ca lucrarea Alexandrei Laignel-Lavastine este prima analiza de adincime a gindirii lui Noica. Urmarind diversele ipostaze ale biografiei spirituale a filozofului...

Traducator: Petru Cretia Acesta este un palimpsest: o succesiune de texte extrase din operele complete ale unor autori completi, sau aproape completi...Continutul fiecarui text se reveleaza in contextul total. Scenariul contextului este opera personala a unui singur autor. Acesta este autorul "Palimpsestului". Pe canavaua lui si la poruncile lui, autorii alesi isi recita fragmentele alese din propriile lor texte. Este vorba asadar de un colaj de texte, compus conform programului supra...

Traducator: Michaela Schiopu E cu neputinta sa ti-l imaginezi pe Guido intrind intr-o farmacie. Toate cuceririle lumii moderne ii repugna, totul il dezgusta, chiar si sanatatea, daca se datoreaza chimiei. Totusi, cartea lui, aparuta dintr-o certa nevoie de puritate, dovedeste un neindoielnic gust al ororii: s-ar spune ca-i un pustnic sedus de infern. De infernul trupului. Semnul sigur al unei sanatatii subrezite, chiar amenintate, este sa-ti simti organele, sa fii constient de ele pina la obses...

Noi avem foarte putin timp liber ca sa gindim; si in acelasi timp ni-l pierdem visind. Avem, de asemenea, foarte putin timp pentru contemplatie, si ni-l pierdem in reverii. Uneori petrecem citeva ceasuri in camera noastra de lucru, sau in singuratatea unei paduri - si credem ca in acest timp ne-am regasit pe noi, am gindit si am meditat dupa voia noastra. Inexact; ne-am pierdut vremea urmarind un film mental de o covirsitoare bogatie, dar de o ingrozitoare sterilitate. N-am nutrit nici una din r...

Paginile acestei carti s-au nascut dintr-o idee simpla: fiecare om isi alcatuieste de-a lungul vietii un edificiu afectiv. Masura in care el este e data de consistenta acestui edificiu, de mina aceea de oameni - ei nu pot fi multi - pe care i-a preluat in el si pe care i-a iubit fara rest, fara umbra, si impotriva carora spiritul critic, chiar daca a fost prezent, a ramas neputincios. Acesti oameni putini care ne fac pe fiecare in parte sa nu regretam ca sintem reprezinta, chit ca o stim sau nu,...

Dintr-o fidelitate fata de neuitare am ales citeva momente din cultura si arta noastra ce cheama o reintoarcere, fie ea repetitiva. De data aceasta am cautat sa pun un accent mai apasat pe ceea ce am putea numi marginalizarea rodnica. Cele mai multe texte aduc printre noi pe cei indepartati de centru. Cum centrul devine, intr-un regim totalitar, monopolul unei ortodoxii implacabile (implacabilul violentei, al prostiei, rusinii si umilirii), cei care au ales marginalizarea au constituit o comunit...

Traducator: Ruxandra Demetrescu; Gina Vieru; Corina MircanObisnuiti sa privim opera de arta fie ca pe o banala oglindire a lumii noastre, fie ca pe o lume paralela de forme savant alcatuite, pierdem adesea din vedere tocmai misterul participarii noastre la crimpeiul de viata care ne este infatisataa. Dezlegarea acestui mister constituie miza eseurilor reunite de Victor Ieronim Stoichita in acest volum, asezat sub semnul celui dintii personaj din literatura europeana care a facut din fictiune via...