Carti in categoria Estetica/eseistica

Aceasta lucrare propune o reflectie sistematica asupra tacerii ca structura teatrala, urmarind modul in care nonverbalul devine un instrument de constructie a sensului scenic. De la tragedia greaca si functia tacerii ca „non-raspuns”, la mima moderna si teatrul fizic, pana la estetica pauzei in teatrul absurdului, volumul cartografiaza un amplu teritoriu al expresivitatii fara cuvinte. Autorul analizeaza tacerea din perspective multiple: estetica, fenomenologica, lingvistica, psiholo...

Titlul lucrarii este Civilizarea rasului, un titlu intentionat ambiguu pentru a reda dubla dinamica a rasului pe care lucrarea noastra o urmareste, cu referire la ras si ca subiect si ca obiect al unei anumite civilizari. Astfel, vom urmari, in lectura noastra asupra autorilor propusi, pe de o parte, procesul „civilizarii” rasului, al trecerii de la un ras determinat de agresivitate si insulta catre unul marcat de convivialitate si comunicare prieteneasca. Pe de alta parte, vom cauta...

Fara a include experienta spirituala, ca forma radicala de cunoastere, nu se poate contura o intelegere adecvata a complexitatii realitatii. Experienta spirituala are specificitatea sa in a aduce noi solutii la problemele si crizele de astazi. Practica spirituala este o modalitate de a descoperi mereu ceva nerelevat anterior, iar acest fapt poate fi explicat daca luam in considerare ca fiecare fiinta umana are modul sau propriu de a urma o cale spirituala. Istoria practicilor spirituale nu este ...

Cartea de fata este o antologie de interviuri si portrete literare in dialog cu diferiti scriitori si artisti, invitati de-a lungul timpului ai revistei Zona Literara. Deoarece aceasta selectie de dialoguri literare sta ca marturie culturala si documentara pentru literatura romana contemporana, in ultima parte a cartii am introdus si o ancheta literara gazduita intre paginile revistei, ancheta la care au raspuns scriitori din tara, dar si din diaspora. Raspunsurile si viziunile variate din anche...

Cui spunem tu cind vorbim ori cind ne rugam? Nu este oare aceeasi persoana cea careia ne adresam? Nu spunem tu unui corp, ci unui eu. Eul caruia ii adresez vorbirea mea este eul inferior al celui caruia ii vorbesc, dar puterea lui de intelegere vine dintr-un eu superior; caci eul inferior este doar o umbra nevie a celui superior, iar acesta, la rindul sau, este o umbra vie a Celui adevarat: Eul hristic, Calea, Viata si Adevarul. Cind vorbim ori cind ne rugam, cu aceeasi persoanavorbim: persoana ...

Discursul pe tema situarii Principatelor Romane „la Portile Orientului” si despre consecintele (in general nefaste) ce decurg din acest statut liminar a pricinuit, dupa cum se stie, aprinse dezbateri in randurile elitelor autohtone inca din zorii culturii moderne. Suita de lamentatii cu privire la destinul istoric potrivnic (nesansa de a te afla prins in panza de paianjen a trei mari imperii cu aspiratii expansioniste), a lasat pentru mult timp in umbra cealalta fata a monedei, anume...

Degradarea omului prin frica il desparte de imaginea inalta a ceea ce este el virtual si-l face sa traiasca cufundat in relativitate. Ne este frica de singuratate si de aceea fuga dupa relatii ce au la baza ceva specific pentru persoana potentiala care suntem. Uitam insa ca, fiind dupa chipul lui Dumnezeu, avem nevoie de relatie, caci Dumnezeu e tripersonal, dar si de singuratate, pentru ca Dumnezeu este Unul. Individului ii este frica, persoanei nu, pentru ca este sustinuta permanent de o Perso...

Proiectul „Cultura de proximitate” reprezinta un demers literar si jurnalistic mai putin familiar pe piata de carte din Romania. Volumul cuprinde 34 de interviuri realizate in perioada 2020-2023 (perioada pandemica si postpandemica), un interval relevant din punct de vedere cultural si uman. Treizeci si patru de personalitati din diverse domenii (literatura, pictura, sculptura, design, muzica, teatru, jurnalism, cercetare, educatie) vorbesc deschis despre cum traiesc sau au trait pan...

(fragment) Cronicarii si inaintestatatorii Luminismului romanesc sunt si ei preocupati nu doar de origini, de continuitate, trec cateodata chiar de obisnuita, la noi, autocompatimire (bietul om de sub vremi... etc.): ii preocupa tocmai particularitatile etnice, delimitarile, isi doresc sa adune din cioburi oglinda intreaga a natiei. Este insa justificata (justificabila) reluarea acestui demers astazi? Intrebarea e aceasta: a vorbi de specificul national nu ar insemna a admite deja o criza (cu...

Despre exil (eventual in opozitie ori in complementaritate cu perechile lui terminologice: diaspora, emigratie scl.) s-au scris sute si sute de lucrari consistente, ce ar putea umple realmente biblioteci intregi. Volume individuale ori colective de intindere variata, in forme si cu mize dintre cele mai diverse, au analizat indeaproape ori doar au aproximat etimologia, istoria si devenirea conceptului, recunoscandu-i rolul imens in insasi evolutia umanului – din moment ce, dupa cum sustin b...

Cum sa vorbesti despre opera lui Emil Cioran fara sa te trezesti ca citezi lungi pasaje din eseurile sale, cum sa-i determini pe cititorii cartii sa-si actualizeze sau insuseasca toate conceptele vehiculate in operele acestui razvratit? Cum sa transmiti zbaterile sau meditatiile, cum sa dai armonie unui spirit rautacios, stapanit de principiul atractiei opuselor, sa prinzi intr-o fotografie de grup, ca celebra poza din place F?rstenberg, in care zambesc camerei cei trei muschetari ai generatiei ...

„Cartea d-nei Iolanda Miculescu povesteste cu gratie si rabdare aventurile iubirii in romanele lui Mircea Eliade. De la imaginea verosimila a femeii tandre si intelepte din Maitreyi, la misterul dualitatii umane atrase si de vraja trupesca in Sarpele sau Domnisoara Christina, dar si de nostalgia paradisului, din Nunta in cer ori in Noaptea de Sanziene, Iolanda Miculescu ne arata cum romanele lui Eliade evoca in acelasi timp iubirea in lume si felul in care dragostea ne proiecteaza dincolo ...

[...] Gradinile Bucurestilor se inscriu si ele in poetica urbana macedonskiana. Rondelul rozelor din Cismegi, de exemplu, ilustreaza fericitul mariaj dintre vizual si olfactiv, purtand pecetea „corespondentelor” baudelairiene. Paleta cromatica stralucitoare trimite spre estetismul profesat de Macedonski, iar ascensiunea florala, reflex metonimic spatial al „avantului” interior, spre energetismul care il caracterizeaza : „De flacari, de aur, pembe, argintate,/ Nebuna...

Alexandru Cristian Surcel este membru al Baroului Bucuresti de la 1 septembrie 1999, avocat, dar si titular al altor functii cu caracter juridic in sectorul privat sau public. In anii 1994-1996, student fiind, Alexandru Cristian Surcel a lucrat pentru Trustul de Presa Eduard Victor Gugui, care publica saptamanalul „Baricada” si cotidianul „Meridian”, titluri de referinta din presa scrisa a democratiei timpurii post-decembriste. Spre finalul acestei scurte cariere de mass ...

[...] imaginea poetala nu e una de prima instanta, ea nu se impune ca prezenta evidenta la suprafata textului, nu intra in orizontul de vizibilitate al fiintei textuale. Inaparenta ei este un fond clar-obscur, intermediul translucid al ivirii semnificabilului originar. Ceea ce este de prim abord si apare in textul unui poem este imaginea deja constituita, prinsa in reteaua semnificatiilor ca element al unei lumi imaginare. Este imaginea poetica textuala ca obiect al tematizarii interpretative, c...

„Adoratia Magilor, lucrarea neterminata a lui Leonardo da Vinci (1481), a fost considerata inca de la inceput drept o opera care, prin modernitatea ei, pune sub semnul intrebarii canoanele artei renascentiste. Ca atare, ea a beneficiat de elogii nenumarate si de interpretari multiple. Luigi Bambulea si-a asumat sarcina de a oferi o sinteza curajoasa, apta de a aduce o noua lumina asupra acestei capodopere. Pentru o asemenea intreprindere, curajul nu este, desigur, suficient, daca nu este s...

Holderlin Ca un ceas, ale carui ace sunt rupte si in care mecanismul inca functioneaza, asa scria Scardanelli al lui Hölderlin poeziile sale. Aerul pentru el este poezie. Ritmul inlocuieste ratiunea, poezia viata. Si astfel, se implineste cea mai mare dorinta a sa, cea de a fi o poezie pura, de a se arunca cu totul in beatitudinea poetica. Omul din el moare, cu mult inaintea poetului din el, ratiunea, inaintea melodiei. Moartea si viata sunt impreunate intr-un singur destin, intr-o prima d...

„Inventarea tiparului in secolul al XV-lea, in jurul anului 1450, la Mainz, in Germania, de catre Johannes Gutenberg, a insemnat inceputul unei noi ere in istoria comunicarii prin posibilitatea multiplicarii mesajelor intr-un numar teoretic infinit de exemplare, asigurandu-se astfel fidelitatea informatiei scrise, propagarea ei in lant, caracterul multidirectional al difuzarii. Revolutionarea tehnicii de imprimare raspundea nevoii de informatie a omului modern si era sincronica cu dezvolta...

„Ceea ce mistuia balaurul nu era nimic altceva decat energia sperantelor mele, reziduuri ale unei epave lipsite de curajul confruntarii cu lumea ostila aspiratiilor ce nu pot fi satisfacute de trucurile birocratiei sau de iluziile societatii de consum. ?i totusi consumam, in timp ce ma lasam, fara prea mare rezistenta, consumat. Stapanit de o asemenea stare de spirit, nu m?am mirat de indiferenta cuvintelor de intampinare, aproape inaudibile, ale secretarei de la receptie. Am cotit spre dr...

„Cautam «urmele absentei lui Dumnezeu», pentru ca, pana si acestea au un sens, chiar daca dezvaluit apofatic. Vianu Muresan lucreaza in idee precum sculptorul cu dalta in blocul de piatra. Elimina prisosul prin lovituri care descopera, treptat, treptat relieful. As parafraza ca incheiere un vers al unui mare poet mistic contemporan: epigoni, da, dar ce splendoare!”