Descriere - Tineretea pe sfarsite
…Langa zid statea batranul, demnul batran al diminetilor mele.
Zidul se continua neted dintr - o cladire, a unui spital poate, caci printr-o ferestruica de la subsol, zabrelita, zaream in etajere maldare de cearsafuri si de-acolo venea un abur sur si uneori barbotarea unor voci. Insa batranul statea mai incolo, langa zid: scund, destul de bine imbracat pentru o asemenea vreme, cu palton si caciula cu margini, ca la vreo saptezeci de ani, nu mai mult, totdeauna in picioare, foarte langa zi, cu mainile in buzunare.
Am spus ca batranul era scund, insa lat in umeri, dar asa mi se parea mie, pentru ca dura mult timp pana ce treceam de el. Uneori ii dadeam un leu. Alteori nu.
Plecam de acasa si stiam ca batranul va fi acolo, langa zid - rareori se intampla sa lipseasca, l-am vazut acolo doi ani la rand, adica doua ierni la rand, caci numai iarna isi facea aparitia, in zori, niciodata dupa ce se lumina bine de ziua - si niciodata nu stiam, pana in ultimul moment, daca am sa - i dau sau nu moneda.
Numai in ultima clipa scoteam mana din buzunar (era mai mult o actiune pe cont propriu a bratului), iar el, atent si prompt, intindea mana si ii strecuram in palma banutul.
