Carti in categoria Povestiri romanesti

Bogatul, vesel privindu-l cand il mangaia mereu, Intreba: - Dar ori iti place cum e magarusul meu? - De minune! el raspunse, este vrednic d-al iubi Si alt nici un cusur n-are decat nu poate vorbi. - Ce fel? bogatul ii zise, poate vorbi un magar? - Cum nu! Hogea ii raspunse, numai sa mi-l dai scolar, Si intr-un an ti-l fac ritor, ori in ce limba vei vrea. - Ba nu voi, bogatul zise, sa-l procopsesti asa prea. E destul ca sa vorbeasca limba care o stiu eu: S...

... Pictorul Grigorescu. In ce lumina fermecatoare ni se arata frumusetile tarii pe panzele acestui maestru! Sub ceruri albastre, calde, pe-ntinse revarsari de plaiuri, pasc turme de oi; un cioban sta razemat in bata pe o muche de deal; paduri ruginite de toamna isi scutura frunza, nori albi, usori se misca pe deasupra lor; pe vai departate sclipesc rauri de argint; casute albe, vesele se ivesc dintre copaci; de pe colnice coboara-ncet, alene, boi injugati la care incarcate cu fan, intr-un nor d...

Praslea, care sedea de o parte, vazu piatra care cazuse cu zgomot, multumi lui Dumnezeu ca i-a scapat zilele si se gandea ce sa faca ca sa iasa afara. Pre cand se gandea si se plangea, dansul auzi un tipat si o vaietare care ii umplu inima de jale; se uita impregiur si vazu un balaur care se incolacise pe un copac si se urca ca sa manance niste pui de zgripsor. Scoase palosul Praslea, se repezi la balaur si numaidecat il facu in bucatele. Puii, cum vazura, ii multumira si-i ziseaa: – Vino...

Trenul isi urmeaza drumul de la Peris catra Buftea cu mare viteza. Dar pe la mijlocul kilometrului 24, deodata s-aude un suier, apoi semnalul de alarma, trei fluiere scurte, si trenul se opreste pe loc, producand o zguduitura puternica."Ce e? ce e?..." Toti pasagerii sar inspaimantati la ferestre, la usi, pe scari...- Goe! puisorule! Goe! striga tanti Mita si se repede afara din compartiment.Goe este in coridor... De ce s-a oprit trenul?Cineva, nu se stie din ce vagon, a tras semnalul ...

S-acel rege-al poeziei, vecinic tanar si ferice,Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice,Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri,Ce-nsirand margaritare pe a stelei blonda raza,Acum seculii strabate, o minune luminoasa,Acum rade printre lacrimi cand o canta pe Dridri.” – MIHAI EMINESCUBine vorba nu sfarsea,Din rau iata ca ieseaZimbrul aprig ca un zmeu,Cu lungi coame ca de leu,Si cu coarne oteliteSi cu aripi la copite.Fiara crunta si turbataPleca fruntea ei cea lataSi s...

„Creanga este o expresie monumentala a naturii in ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman sau, mai simplu, este poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune...” – GEORGE CALINESCUSi cum ajung in iarmaroc, incep a ma purta tantos printre oameni de colo pana colo, cu pupaza in mana, ca doar si eu eram oleaca de fecior de negustor. Un mosneag nebun, c-o vitica de funie, n-are ce lucra:- De vanzare ti-e gainusa ceea, mai baiete?- De vanzare, mosule.-...

Fat-Frumos lua fata-n brate si, punand-o pe cal, zburau amandoi prin pustiul lungului marii ca doua abia vazute inchegari ale vazduhului. Dar Genarul, om nalt si puternic, avea un cal nazdravan cu doua inimi. Motanul din castel mieuna dintr-un cap, iar calul Genarului necheza cu vocea lui de bronz. - Ce e - il intreba Genarul pe calul nazdravan -, ti s-a urat cu binele? - Nu mi s-a urat mie cu binele, ci de tine-i rau: Fat-Frumos ti-a furat fata. - Trebuie sa ne grabim mult ca sa-...

Costica alerga apoi peste campul verde cu Ilenuta si cu celelalte fete imbracate-n alb, pe care le scapase, si intrara-n satul lor cantand si chiuind. Oamenii erau cu totii ingroziti de cele petrecute si-au povestit apoi faptele savarsite de Costica de i-a mers vestea-n toate tarile despre scaparea din palatul farmecat a fetelor frumoase.Iara fetele au luat ziua buna de la Costica si de la Ilenuta si au plecat fiecare fericita la ai sai. Avand apoi fiecare aur, argint si haine scumpe din com...

Imparatul era la mare si la greu sfat cu toti carturarii, ca bantuia seceta si molima. Si daca negustorul ii spuse ca are un copil ca o neghinita, imparatul ramase inmarmurit, invatatii imparatiii cascara ochii mari si trasera de barbile lungi. - Nu se poate, maria ta, asa ceva nu scrie la carte. - Ba sa poate - zise Neghinita, sarind pe masa sfatului - ca multe se pot si nu stau in carti; si mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Si dupa ce se minunara, cat se minu...

Cum intra, o inconjoara toti trei musafirii; d. Lefter o ia de piept: - Unde mi-e jacheta? - Care jagheta? - Jacheta a cenusie... - Care jagheta cenusie? - Jacheta cu biletele... - Care belete, boiarule? - Te faci ca nu stii, gasperita! - Sa ma trasneasca Dumnezeu! sa hie al dracului! - Mai bine, spune drept, zice d. Turtureanu. - Daca spui, ai bacsis bun, adaoga d. capitan Pandele. - Ce sa spuie, boiarule? zice batrana apilpisita: ce sa spuie? vai de pacatele no...

Ostasi, boieri, curteni, v-am adunat aci sa stati marturie dupa ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci si sapte de ani... multi si putini... de cand Moldova imi iesi inainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boieri, razasi si tarani, in Campul de la Direptate, si cum vru Moldova asa vrusei si eu. Ca vru ea un domn drept, si n-am daspuiat pe unii ca sa imbogatesc pe altii... ca vru ea un domn treaz, si-am vegheat ca sa-si odihneasca sufletul ei ostenit... ca vru ea ca numele ei sa-l stie si sa-l cinsteas...

„Un roman popular si senzational ca factura, istoric si de moravuri ca tema, cum nu sunt putine dupa 1860, dar care are norocul primului personaj exceptional din istoria genului la noi: Dinu Paturica. […] Ceea ce se tine cel mai bine minte, in afara eroului principal, sunt tablourile si scenele de epoca, instructive ca niste gravuri, in care vedem, cu mare claritate, moravurile sociale, institutiile, locurile publice, casele, strazile, echipajele, costumele, bucatele si vinurile ...

Cand vazu Scatiu ca i se intorcea trasura goala, pricepu dintr-o clipa ceea ce se intamplase. Atunci, in adevar, paru ca innebuneste. Galben ca un mort, fara a rosti un cuvant, se repezi la revolver, iesi afara si impusca pe Forgas, inhamat cum se afla, descarcand cate sase focuri in el.- Na, na, na, sa te inveti sa mai sari alta data!Dupa aceea arunca revolverul si se napusti asupra lui Stoica. Acesta crezuse ca-l omoara si pe el, si de frica o luase la goana spre fundul curtii, sperand sa poat...

Vai de mine cu nitte taranoi, ca n-ai cap sa traietti de raul lor!... De-abia am ietat putantel la primblare, ca sa ma mai racoresc... ti parca dracu i-o scos in cale-mi sa ma tulbure... Iar m-oi fi facut rotaie la fata ca un stacot. (Striga:) Ioane!... Ioane!... S-apoi astfel hurduca ti gloaba asta, ca m-o apucat de vreo tapte ori sughitu pan-acu... (Striga iar:) Ioane!... Ioane!... Iaca somnorosu, ca iar a fi adormit in podul grajdiului... ti nici c-a sa vie sa ma coboare de pe cal... Ioane......

Cuprins: Din volume: Infiintarea fabulii; Grierul si furnica; Lupul si cucul; Gastele; Vulpea si bursucul; Vulturul si paingul; Parnas; Momita si doua mate; Lupul si lupusorul; Leul si iepurele; Stigletul si ciocarlanul; Doua poloboace; Racul, broasca si stiuca; Vulpea si magarul; Leul la vanat; Vulpea pedepsita; Pieptenul; Magarul; Antereul lui Arvinte; Vulpea in livada; Elefantul in domnie; Pietrenii si Bistrita; Galbanul; Magarul si privighetoarea; Lupul si motanul; Morarul; Furnica; Florile;...

Dinainte-i e spatiul nemarginit; dar valurile de iarba, cand inviate de o spornica verdeata, cand ofilite sub parlitura soarelui, nu-i insufla ingrijorarea nestatornicului ocean. In departare, pe linia neteda a orizontelui, se profileaza, ca mosoroaie de cartite uriase, movilele, a caror urzeala e taina trecutului si podoaba pustietatii [...] Cand soarele se pleaca spre apus, cand murgul serei incepe a se destinde treptat peste pustii, farmecul tainic al singuratatii creste si mai mult in suf...

Si Mos Teaca se apropie.Soldatul ia arma la mana si-ncepe a striga:- Cine eee? Cine eee? Cin'?!- Vita! raspunde Mos Teaca.- Ce fel de vita? Bolnava ori sanatoasa?- Bolnava.- Apoi, vita bolnava, stai! Caprar da garda, vin' da recunoaste o vita bolnava!- Prea bine! zise Mos Teaca incantat. Asa sa faceti, ca eu am sa va-ncerc. Ori de cate ori m-iti vedea venind la voi, sa ma-ntrebati: vita bolnava ori sanatoasa? Macar sa vie si gheneralul, nu-l lasi sa treaca pana nu ti-o spune ce fel de vita este!...

„Intr-o serie de romane ce se insiruie unele dupa altele, Duiliu Zamfirescu zugraveste, in cursul mai multor generatii, viata vechii familii boieresti Comanesteanu, precum si atitudinea diferitilor ei reprezentanti, in problemele societatii romanesti, dinainte si de dupa razboiul de neatarnare. Considerand acest eveniment o mare rascruce in destinul neamului romanesc, autorul desluseste in complexul operei sale contributia diferitelor clase, in raport cu aceasta afirmare romaneasca de la c...

Anton Pann (c. 1796–1854), „finul Pepelei, cel istet ca un proverb” – cum l-a numit Mihai Eminescu –, unul dintre intemeietorii culturii noastre, a fost poet, folclorist, profesor si compozitor de muzica religioasa. Este cel care a compus muzica imnului national al Romaniei. „Alaturat adesea de Creanga si Caragiale, nu e insa cu adevarat comparabil cu niciunul din ei: povestitor indemanatic, n-are geniul primului; <lingvist> miraculos, dar nu constient, ...

Nr pagini: 172Format: -Anul aparitiei: 2007