„Dac - ar fi sa ne inchipuim viata ca pe un tren - copii frumosi, care - mi cititi povestea -, un tren care ne poarta pe drumuri lungi si uneori foarte intortocheate, un tren care ne trece prin tuneluri intunecoase sau pe margine de prapastii, un tren in care se poate intampla sa ne simtim singuri sau sa ne fie foarte, foarte teama, sa nu uitam niciodata ca Dumnezeu, Tatal nostru, al tuturor, e intotdeauna in ultimul vagon! Sta acolo, vegheaza si nu asteapta decat sa fugim spre El, cerandu...
