Romane captivante

Nu vreti sa incercati o recitire din Duiliu Zamfirescu? Nu cred sa va pierdeti timpul! Si daca sunteti cumva dispusi la sentimente de pietate literara, veti lua parte la o sarbatorire si la o evocare intr-adevar nobila. Caci omul acesta era si in literatura un „boier”. - Mihail Sebastian

Optand pentru „tipic”, Zamfirescu nu pledeaza insa pentru personaje cu o structura sufleteasca previzibila. „Intuitia” lui se exercita mai ales pe naturi problematice. Poate de aceea preferintele sale se indreptau spre romanul citadin, asadar spre epica unui spatiu pe care il presupunea al complexitatii sufletesti. insa chiar in interiorul umanitatii citadine, el distinge cateva categorii inegale ca interes pentru romancierul modern. Cu o fraza ferma sunt exclusi de pe l...

In Indreptari, singurul lucru notabil este romanul apropierii sufletesti dintre Mia si Alexandru, in calatoria la Roma, tot restul fiind diluat sau exterior. Nimic nu se incheaga epic: cand autorul pare a-si fi aflat tema (in analiza stanjenitorului voiaj de nunta), o abandoneaza. NICOLAE MANOLESCU Cu Indreptari, Duiliu Zamfirescu atinge nivelul cel mai de jos. Pe langa ticurile din primele romane, mult agravate, naratiunea incepe cu o scena complet neverosimila si se transforma apoi intr-un fe...

Captiv insa al unor influente straine si, inainte de a-si fi limpezit personalitatea, Duiliu Zamfirescu a fost intampinat apoi de pana incisiva a lui C. Dobrogeanu-Gherea care, presimtind intr-insul un temperament si o ideologie diferite de ale lui si un artist mai fin decat scriitorii din scoala Contimporanului sau, era firesc sa incerce sa-l doboare cat se putea inca. In spiritele multora o umbra de nesiguranta s-a ridicat, asadar, peste cele dintai lucrari, de altfel sovaitoare, ale „pe...

Francmasoneria trebuie sa onoreze omul numai si sa nu se ingrijeasca [de] deosebirile ce ar fi intre oameni prin nastere, conditiunea sociala, nationalitatea si religiunea ce datinele au putut sa aseze intre membrii societatei omenesti. Ea ne comanda ca o religiune neatarnata este trebuincioasa omului, fara insa ca omul sa voiasca a inchide inima si spiritul in cutare sistema mai mult decat in alta. Religiunea ce ea ne invata este religiunea tutulor oamenilor onesti, aceea de a face binele, fana...

La urma urmei, Lina nu e femeie de lepadat. E tanara, modesta, sanatoasa, curata la suflet, are solduri pline, un cap oval, ochi mari si copilarosi, dar picioarele cam butucanoase, e drept. Ce conteaza insa conformatia gambelor, la o femeie, cand poseda alte calitati si cand nu esti nici pictor, nici sculptor, s-o folosesti ca model? — Mare d... e barbatul! ofta Pelin gandind la atatea neplaceri pe care le-ar fi putut evita din capul locului. Ce deosebire este intre o printesa si o servi...

Reluarea ideii de „Scoala clasica” sau poate antica, mai aproape de semnificatia originara, a apartinut, desigur, lui Nae Ionescu, Magistrului care, cu sensul propriu al cuvantului, „a mosit” alti magistri. Mircea Eliade, ajuns personalitate de rasunet mondial, a creat o temeinica Scoala de studiu metodic, stiintific, al religiilor, Emil Cioran a generat promotii de cioranieni, Constantin Noica a instituit sistematic doua Scoli de tip socratic – una la Campulung, pe...

“Prea simplu de mine, sunt un scrib al tacerilor, sunt un pusti al soarelui aprins. Imi pun deseori zavor ochilor si-astern eternitatile cuvantului, asa cum le simt. Poate ca nu-s neaparat universal valabile, dar sunt imaginea unui zbor de neinfrant. Sunt poetul care ascunde-n palaria sa multa lumina. Sunt racul veritabil care n-a ezitat sa-si puna intrebari si care a strabatut anii acestia prin frumos si durere, cu inteligenta la purtator, salvandu-si de fiecare data sufletul prin liberta...

Roman inclus de revista Der Spiegel printre „cele mai bune 100 de carti din lume” publicate intre 1925 si 2025 Premiul Médicis Étranger 2006 „O carte extraordinara.” (The New Yorker) „Viziune asupra totalitarismului mai apropiata de amenintarea obscura, ca la Kafka, universala si totusi asumata intim, decat de structura detaliata a lui Orwell.” (The New York Times) „Istorie, reflectie filosofica, viziune a lumii, incursiune in sufletul ...

Talentul lui Alex Maroiu nu poate fi pus la indoiala. Chiar daca insingurarea si dezumanizarea de sub comunismul cenusiu nu sunt singure in peisajul fictional romanesc, ciclul sau de romane se distinge printr-o singularitate proiectiva, in care personajul colectiv nu poate fi decat expresia interactiunilor si interferentelor dintre personajele individuale supuse aceleiasi presiuni de depersonalizare. - Adrian Lesenciuc, Recenzie la ciclul Anii cenusii, Revista Hyperion, 4-5-6 / 2017 Fragment di...

Este clar ca intelectualii au stimulat unirea, ca i-au constientizat intens pe oameni in spiritul unirii, ca i-au convins de binele care avea sa vina, dar cine poate sa condamne acest lucru si de ce? Lozinca elitei ardelene de atunci a fost: „Tineti cu poporul, ca sa nu rataciti!”. Prin urmare, conducatorii, desprinsi din popor, se ghidau dupa aspiratiile poporului, le justificau si le sustineau, iar poporul isi urma conducatorii. Nici caile alese de popor (grupuri mari de oameni) nu...

Draga cititorule, [...] Indiferent ca esti un El sau o Ea, tanar, adolescent sau aflat in perioada de maxima inflorire sentimentala, sau in cea de debut... Cred cu tarie ca fiecare dintre noi are si este o "poveste de viata" care, cu siguranta, merita a fi cunoscuta, impartasita... fie ca nu toti activam curajul si darul de fi asemenea unei carti, cu filele la vedere, fie nu consideram ca povestea noastra e suficient de valoroasa pentru a-si asterne cu grija randurile. Imi doresc inspiratie si h...

„Pubis” este un „kleine bildungsroman” al evolutiei personajului-narator, devenit Pip prin gratia Estellei de la nastere pana la sfarsitul adolescentei, timp in care incearca sa-si descopere propria sexualitate, sexualitatea in general, precum si jaloanele pe care destinul i le pune in fata. Credem ca nu exista persoana care, incepand de la o varsta mai frageda sau nu tocmai, sa nu se fi privit in oglinda sau sa-si fi investigat propriul trup cu maxima curiozitate. Uneori...

O carte autentica, plina de sinceritate, in care autoarea abordeaza intr-un mod captivant diferite etape si momente ale vietii - de la copilaria comunista, care pastreaza insa inocenta specifica si intrebarile esentiale despre viata, divinitate, dezvaluind scene tulburatoare din educatia comunista si post-revolutie cu toate sincopele ei: bullying ignorat, profesori inghititi sufleteste de sistem pana la constientizarea eliberatoare de mai tarziu. Partea a doua dezvaluie o lume noua, post-decembr...

In romanul lui Slavici, ca si in contextul social si istoric al Banatului din care acesta se inspira ca prozator, ca sa treci Muresul de la Radna la Lipova, trebuie sa-i plätesti podaritei si precupetei Mara Barzovanu o taxa. Mara, vaduva cu doi copii, Persida si Tricã, are o dorinta de chivernisire cum nu s-a intalnit aproape la niciun personaj feminin din toata literatura. Aprigã si zgarcitã, pentru ei face totul, cu gandul la un viitor in care viseazã sa-i vad...

In 1934, la aparitie, romanul Jar surprindea si publicul, si critica, fiindca Rebreanu se consacrase ca romancier al mediului rural.In romanele sale „rurale“, subiectele erau puternice si ample, iar deznodamintele naprasnice. Deodata, si critica, si publicul constata ca Rebreanu se poate innoi. Jar, care, dintre cartile sale,a cunoscut cele mai multe editii, cinci, abordeaza un subiect „urban“. O tanara, Liana Rosmarin,studenta la litere si purtatoare a unei morale si a u...

Daca nu l-as fi cunoscut pe scriitor, as fi gandit si eu ca altii... inca un subiect inspirat din aceeasi sursa, mereu si mereu, exploatata pana la epuizare, trimitandu-ma la atat de adevarata si, niciodata, perimata formulare "ca nu e om sa nu fi scris o poezie", beton motivata: "cand a iubit, a luat un petic de hartie si-a asternut pe el tot focul dorului". Dupa ce am citit cartea nu mi-a fost greu sa-mi dau seama ca George Grigorescu este, de fapt, alter egoul autorului. Acest roman il consac...

Ce bucurie cand intalnesti astfel de oameni, in lumea aceasta in care suntem din ce in ce mai insingurati, mai preocupati de "a avea" si nu de "a fi", "a bucura", "a darui". Aura face parte din acei oameni care daruiesc. Daruieste, fara cantar, din bogatia sufletului sau, din experienta de emigrant. Si aceea, nascuta tot din dorinta de a darui - o viata mai buna celor dragi. O carte citita cand cu zambetul pe buze, cand cu lacrimi in ochi. La sfarsitul careia inalti capul si spui, plin de optimi...