Carti in categoria Proza diversa

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale...

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale...

Nicolae Vacaroiu, fostul premier al Romaniei intre 1993 si 1996, face dezvaluiri incendiare despre presiunile infernale pe care Fondul Monetar International, Banca Mondiala, dar si Uniunea Europeana le fac asupra autoritatilor romane de la cel mai inalt nivel pentru a le fi pusa Romania la picioare, despre mecanismul complex si extrem de eficient prin care tara ajunge o colonie dispusa sa inghita orice, sa rabde oricat. Vorbeste si despre tradare, iar printre randuri pot fi identificate figurile...

„Neindoielnic, toata lumea stie ce inseamna sa te uiti si sa vezi. Din pacate, lucrurile «stiute de toata lumea» sunt cele la care nimeni nu se mai gandeste… Asa se face ca exercitiul esential al privirii e inteles, de regula, ca o simpla problema de optica. Or «a privi» nu inseamna pur si simplu a te uita si a vedea. Te poti uita la un lucru si ca sa-l uiti, sa-l dezvalui, sa treci indaratul evidentei sale. Cu alte cuvinte, pentru a vedea cu adevarat un lu...

Literatura romana contemporana e destul de plina de poeti care-si cauta un loc in eternitate fara sa stie ca eternitatea se lasa cucerita doar prin existenta talentului. Multi s-au grabit sa publice (pe banii lor!) volume pe care critica literara le-a ignorat – si pe buna dreptate. Apare insa uneori cate-o altfel de carte, una care cuprinde valente estetice surprinzatoare, generand acea satisfactie intelectuala superioara pe care nu reuseste sa ne-o provoace niciodata mediocritatea. Una di...

„Realiza ca exista o ramificatie sangvina din care face parte fiecare creatura umana. Ii veni in minte notiunea de arbore genealogic, dar o considera nesatisfacatoare, nedefinitorie pentru increngatura biologica din care face parte insul. Nu era vorba de o seva oarecare, acea apa chioara la care sunt conectate radacinile si crengile unui copac. Prin oameni circula un anumit flux specific ce determina insasi personalitatea. Sangele e flacara ce arde in retorta anatomica si spirituala, fulge...

„Devenise un cascador plonjand de pe varfuri alpine direct in prapastia inspumata a oceanului, tragatorul singuratic aparut din neant ca sa starpeasca o fojgaiala patibulara. Isi indeplinise misiunea de garda de corp infailibila a unui important politician, pe care se hotarase sa-l salveze cu orice pret, afirmandu-se ca exterminator al raului politic. Ii vedea obrazul taiat in piatra, privirile acrilice, scarba de pe buze si din cuvinte, si ii auzea vocea harjaita precum o roata grea pe pi...

„Descopereau ca traiesc ceva similar iubirii, fara a fi, de buna seama, iubire. Isi vin in intampinare cu gingasie si tandrete, si cu o enorma dorinta de a surprinde un strop de fericire in ochii celuilalt. Fraternizeaza in reproducerea ritualului iubirii. Prin urmare, iubire sintetizata in laborator – ca o serie de substante tamaduitoare menite sa salveze oameni aflati in suferinta. Iubire, ca panaceu al bolilor de decrepitudine, al singuratatii de senectute, al slabirii imunitatii ...

Poti sa faci multe lucruri in Romania, dar sa te plictisesti, sub nici o forma. Suntem o tara vesela, chiar daca pe teritoriul ei traiesc si oameni tristi. Cele unsprezece povestiri din Garoafe la bordel exact pe asta pun reflectorul, pe felul in care sursele de amuzament se pot ivi de oriunde. Radu Paraschivescu cotrobaie prin rafturile si sertarele Romaniei de azi si de ieri, dupa care creeaza patanii menite sa smulga hohote sau macar sa provoace surasuri. Unele par asezate la frontiera plau...

Raymond Carver definea talentul unui scriitor prin „darul de a vedea ceea ce oricine a vazut, dar a vedea cu mai multa claritate, din toate unghiurile”. Antologia de fata ofera 26 de priviri, din toate unghiurile, asupra lumii in care traim si a trecuturilor ei. „Despre ce trecuturi e vorba in cele 32 de povestiri ale antologiei? In primul rand, despre trecuturile personale: scene, intamplari si drame din copilarie, istorii, secrete si decese de familie, iubiri si experiente...

Pe tot parcursul verii am fost macinata de aceleasi ganduri, stari, intrebari, insa de aceasta data ele sunt mai patrunzatoare ca niciodata; isi fac simtita prezenta din nou, si din nou, si din nou, pana cand nu pot rezista impulsului de a le rosti cu voce tare: ,,Voi supravietui zilei de azi?”, ,,Voi supravietui liceului?”, ,,Voi supravietui vietii?”, ,,Oare voi scapa din acest dezastru?”, ,,Ce mai conteaza sa sper in acest moment?”. Sa fiu sincera, de mult t...

O comedie scrisa de Serban Negulescu Hesse, un text extrem de fluid si comic, propune intalnirea personajului principal, DQ, cu propriul EU, insa acest EU e inselator, misterios, cameleonic. Oricine va citi aceasta piesa se va confrunta cu o provocare. Piesa spune multe adevaruri despre fiecare dintre noi. DQ, un barbat de varsta incerta, are obsesia lui Don Quijote si, in timp ce se afla pe o plaja langa malul marii, in preajma unui camp eolian, are revelatia faptului ca acele ,,mori”,...

Premiul „Ion Creanga”, sectiunea Filologie si Literatura, oferit de Academia Romana, editia 2022 Premiul pentru Proza acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania, Filiala Dobrogea, 2022 Premiul Cartea de proza a anului 2020, oferit de Uniunea Scriitorilor din Romania, 2021 Premiul Scriitorul lunii februarie 2021, acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania Roman aflat pe lista scurta la Premiul Uniunii Europene pentru Literatura, 2022 Roman nominalizat la Premiile revistei Obs...

„Din tot ce-am scris pana acum, Adam si Eva mi-e cartea cea mai draga. Poate pentru ca intr-insa e mai multa speranta, daca nu chiar mangaiere, pentru ca intr-insa viata omului e deasupra inceputului si sfarsitului pamantesc, in sfarsit, pentru ca Adam si Eva e cartea iluziilor eterne...” — Liviu Rebreanu Doua suflete se cauta de-a lungul veacurilor, timp de sapte vieti, din India veche, Egiptul antic, Imperiul Babilonian si cel Roman, pana la Germania medievala, Franta revolu...

— Domnule Detectiv, eu trebuie sa plec in Romania, as vrea sa stiu ca fiul meu, Emil, este in afara de orice pericol si orice banuiala. Nu a facut nimic din care sa reiasa vinovatia sa. Nu cred ca incalcati vreo cutuma sau vreun ordin daca imi spuneti ce v-am rugat. Nu de altceva, dar sunt foarte bolnav si nu-l voi mai vedea niciodata... nu vreau sa va impresionez cu asta, apelez, nu la mila ci, la intelegerea dumneavoastra!— In timpul unei anchete nimeni nu poate garanta nimic, vret...

Umanitatea aceasta, imaginata de Florin Anghel Vedeanu, traieste clipa, dezinteresandu-se, practic si spiritual, de orice i-ar putea impiedica trairea plenara a clipei evanescente. Fara cerebralitate, fara preocupari de spiritualitate, instinctuali si epicurei, acesti oameni privesc viata din perspectiva unei eternitati de-o clipa. Pacatul, pedepsele, rasplata intra in aceasta simpla filosofie de viata. Nu exista preocuparea de a orienta viata pe un drum visat, gandit si proiectat mental, idea...

Exista in Marsul invalizilor, noul roman al lui Florin Anghel Vedeanu, o mare voluptate de a povesti, placere concurata doar de dorinta constructiei epice, in care se amesteca realul si fantasticul, ceea ce duce naratiunea pe taramul mitologiei. Ca in epopee, planul real al oamenilor, cu viata lor pamanteasca, intre limitele precarei conditii umane, este dublat de unul sacru, divin, in care Dumnezeu si Sf. Petru privesc, contempla, dirijeaza, vegheaza, de sus, mersul vietii/lumii de jos, care a ...

Degeaba; timpul trece si oamenii se prefac. Se stricase fata si nu mai putea sa stea, ca mai-nainte, zile-ntregi, cu copiii, cu gastile, cu ratele si cu gainile numai. Apoi de cand s-a dus la moara, n-a auzit, ce-i drept, nici o vorba buna de la nimeni, dar nici ocari si ghionturi n-a mai mancat, iar ca stapana la casa ei, facea ce voia, se scula si se culca cand ii venea, manca ce-i placea, si-l schimba traiul bun pe om. Lasa ca nu mai era tot atat de bondoaca ca mai-nainte si se saltase la tru...

Tras, impins, manat de ghionturi, s-a pomenit in lume; si viermele se zvarcoleste si el cand il calci. Daca nu putea sa dea cu pumnul in fata celui ce-l lovea, scrasnea din dinti, se punea la panda si lovea din dos. Minciuna si obraznicia sunt si ele arme omenesti, si multe poate sa faca omul cand nimeni nu-l vede. Era dreptatea pe care si-o facea el insusi, daca fura ori strica, unde altul cade in banuiala; si tot numai dreptatea si-o facea daca varsa ciorba pe care n-o putea manca, ori rupea i...

E o cestiune de buna-credinta literara sa fac marturisirea ca faptele expuse-n aceasta naratiune, pe cat de frumoasa, pe atat de interesanta, nu sunt plasmuiri ale mele, ci intamplari petrecute sunt acum vreo mie trei sute de ani, in timpul domniei imparatului Justinian, cand gepizii au fost risipiti in lupta cu longobarzii si cu avarii si cand bulgarii si marile mase de slavi au sosit la poalele Carpatitor.Intamplarile aceste sunt atat de invederat adevarate incat i-as jigni pe cititori daca mi...