Carti in categoria Proza diversa

O exceptionala traducere a studiului profesorului G. Deleuze asupra creatiei nietzscheene, prezentata pentru prima data – in istoria mentalitatilor autohtone – in versiune integrala. Cartea pune accentul pe rolul si locul marelui ganditor german in istoria europeana, modul in care politicienii au abuzat de doctrinele filosofului singuratic de la Sils-Maria.An aparitie: 2005Format: 13x20 cmNumar de pagini: 242

Volumul trateaza tema exilului in literaturile europene (cu predilectie cea romana, franceza, germana si rusa), constituind un manual indirect de literatura axat, in special, pe tema exilului artistic. Scriitori ca, de pilda, Rainer Maria Rilke, Marina Tvetaieva, Nichita Stanescu, Nicolae Breban, Gabriela Melinescu s. a. fac parte – in perceptia autoarei – din confreria alesilor meniti sa reprezinte tara tineretii lor departe de granitele acesteia. Cartea se adreseaza elevilor, stude...

„La formarea ideilor" este o carte dramuita in timp. Despre prieteni, pentru prieteni, pentru toti cei carora nu le este strain imperiul literelor.” (Aura Christi)An aparitie: 2005Format: 13x20 cmNumar de pagini: 168

Un fast spectacol despre feminitate, moarte si alte teme eterne, ne ofera de asta data redutabilul eseist, istoric si critic literar Irina Petras, despre care Marin Mincu scria ca este „cel mai «barbat» critic al nostru”. Demersul constituie o modalitate de a-si apropia moartea, propria moarte, de a o studia sub lupa maritoare, de a o tine deliberat, zi de zi, ceas de ceas, alaturi, in imediata proximitate, pentru a te impulsiona sa fii cat mai mult, cat mai decis in spi...

Poeta, eseista si prozatoarea Aura Christi propune o radiografie a vietii literare si a celor mai interesante carti aparute in ultimul deceniu literar. Cartea se adreseaza elevilor, studentilor, precum si publicului larg de cititori.

Aparitia in 1948 a primei reviste romanesti in exil, la Paris, intitulata de creatorii ei, Virgil Ierunca si Mircea Eliade, „Luceafarul”, a venit dupa ce tavalugul sovietic reusise sa anihileze in tara Romania politica, iar pe cea spirituala partial, ducand, dupa cum spunea Julien Benda, la tradarea carturarilor. Reactia la aceasta stare a venit, asa dupa cum era si firesc, din partea unor intelectuali exilati si cu precadere a lui Virgil Ierunca, unul dintre cei doi componenti a ce...

„Ce greu este orice inceput! Dar necesar, de neocolit. Nu stim cum va fi sfarsitul, nu stim nici macar ce forma va lua drumul, decat in linii mari; dar pentru ca suntem aici, pe acest pamant si pe acest continent, Europa, trebuie sa re-incepem, moralitatea noastra va fi cea a luptei si a onestitatii in lupta. Avem libertatea, adevarata, in sfarsit o avem, a sosit atat de tarziu incat, desi o pipaim si o simtim, pare incredibila. Dar ea nu este mai mult decat o forma, o forma goala ce va t...

„Proza rurala” ajunsese sa insemne, in perceptia obsteasca, o proza conservatoare, desueta, presupus simplista, schematica, dand seama cu mijloace artistice modeste de o realitate umana mai degraba rudimentara, lipsita de rafinament, subtilitate ori profunzime sufleteasca. I se opunea, intr-o viziune cvasi-maniheista, proza urbana, presupusa a fi in mod automat purtatoarea complexitatii, a innoirii si rafinamentului, a valorii. In practica, insa, respectiva prejudecata a fost, de fa...

O confesiune si o meditatie despre mediul evreiesc din Romania de dupa al doilea razboi mondial, pornind de la propria experienta si biografie a autorului, in prezent conferentiar la Universitatea Ebraica din Ierusalim. Avand ca nucleu un dialog cu tanarul filozof Sandu Frunza, de la Universitatea din Cluj, cartea reconstituie viata evreilor din Iasi (orasul natal al autorului), de dupa razboi, adolescenta in perioada stalinista, dilemele si reflectiile stimulate de optiunile mediului evreiesc d...

„Simona Dragan are forta de a supune textele de autoritate asupra carora se apleaca unei lecturi personale, «vede» ideile in intricatia lor originara, le restructureaza in conformitate cu propriul ei scenariu. Tin sa apreciez faptul ca, in ciuda tematicii sale, lucrarea de fata nu este arida, nu sufera (decat in proportii acceptabile) de acea placiditate stilistica, inevitabila analizelor teoretice. Capacitatea de sinteza, spiritul critic, precizia terminologica, luciditatea si...

„Zilele regelui e un roman clar ca o fereastra bine stearsa, fermecator, aerisit, imbibat de acea jubilatie a scrisului atit de rara la scriitorii romani din zilele noastre. Povestea se tine foarte aproape de cronologia unei felii de istorie, folosind-o strict ca pe o canava. Pare sa fie un fel de ancora, caci mesajul nu e legat de istorie, ci de omenescul din ea. Restul e doar placerea fictiunii, care nu se sprijina neaparat pe portrete, in sensul clasic al cuvintului. Centrul de greutate...

Un om intre romani. O decada a deceniului 7Inca o data isi aminti cuvintele Domnului Panait, care-si dormea somnul, undeva, intr-un colt de cimitir, ce raminea acum in urma:"Datorita amestecului de sange, cu mult peste proportia ce ar asigura mentinerea sanatatii, poprul roman s-a dezechilibrat. El poate fi asemanat cu acei nebuni care, desi daramati fizic, desi ruinati pe dinauntru de nenumarate boli, tocmai datorita dezechilibrului psihic, tocmai datorita acelor explozii continue la nivelul ce...

Dumitru Velea isi continua aventura in lumea xerxeiana, de aceasta data publicand unul dintre cele mai consistente volume de versuri semnate de domnia sa de-a lungul anilor. Spun consistente gandindu-ma la un anume risc al atacarii unei atat de vaste tematici. Cartea face parte dintr-o pornire a poetului mai de intindere, dedicata suveranilor persani din dinastia Ahemenizilor. Iar cand spun aceasta, am in vedere, cel putin din punct de vedere tehnic, faptul ca, dupa piesa de teatru Xerxes, apar...

Asa moare Romania, asa murim noi, odata cu ea… O tara de cadavre moarte amestecate cu cadavre vii, care asteapta fara sa faca nimic trecerea si inceperea altor si altor fractiuni din propriul lor timp pe pamant, asternand cuminti, fara sa supere pe nimeni, alte si alte straturi groase de mal pe propriul lor destin… Acum, daca ar fi sa ne gandim la un tablou care sa reprezinte actuala stare de fapt si chiar destinul acestei tari triste, acesta nu poate fi decat minunata scena a sin...

In Ursita - roman istoric - el ne zugraveste un Stefan cel Mare demitizat, perfect uman in gandurile, trairile si actiunile sale, fara insa a-i umbri stralucirea de domnitor erou. Nuvela Micuta respira acel aer de modernitate care va aparea abia in literatura deceniilor urmatoare, afisand un stil literar incisiv, sarcastic la o tema provocatoare, preluata din realitatea cotidiana.

Numele lui C. Negruzzi este legat de obicei de nuvela Alexandru Lapusneanu, care, asa cum spune G. Calinescu, "ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet, daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale". Inovatia autorului se manifesta si in genul epistolar - fiziologii contemporane, descrieri ale vestigiilor istorice, vechi povesti si legende romanesti, ce capata o noua forma."

Macedonski este printre primii nostri prozatori citadini, peisagist urban, evocator al colturilor cu o viata tihnita, invadate de flori din Bucuresti (Bucurestii lalelelor si ai trandafirilor). Dar este si autorul unor pagini de umor negru (Intre cotete), iar prin Thalassa impune romanul liric si simbolic

Anton Holban (1902-1937) - romancier si eseist roman; din aceeasi generatie cu Hortensia Papadat-Bengescu si Camil Petrescu, Holban este un spirit modern, adept al sincronismului si al tezei "citadinizarii" literaturii. Holban a fost un "analist" in intelesul cel mai propriu al cuvantului. ?Intotdeauna, sub orice initiativa de-a mea, cea mai spontana posibila, surprind si instinctul de a ma analiza?, marturiseste insusi autorul, intruchipat in romanele sale de personajul Sandu.

Barbu Stefanescu Delavrancea (1858-1918), prozator si dramaturg, este unul dintre marii scriitori din prima jumatate a secolului al IX-lea. "[?] Recitind toata proza narativa a lui Delavrancea, mi s-a parut ca, in acest sector al ei, in naratiunile cu caracter popular, se gaseste partea cea mai valoroasa a operei lui de prozator, aceea care va infrunta timpul cu aspra lui selectiune." (Tudor Vianu, Studii de literatura romana, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965, p. 448)

In anul 1889, George Cosbuc (1866-1918) vine la Bucuresti. Este anul mortii lui Mihai Eminescu, iar aparitia lui Cosbuc si succesul pe care il cunoscuse cu poemul Nunta Zamfirei face ca opinia publica sa vada in el un demn supleant pentru locul ramas gol. Cosbuc va fi insa un poet al masurii in toate, nu "un om al riscului, ca Eminescu". Poezia sa este o poezie senina, calma, armonioasa, o poezie a bucuriei de a trai simplu, si de a prezenta simplu sentimentesi trairi. Bogatia si diversi...