Carti in categoria Proza diversa

Judecand dupa efecte, unii ar putea alatura pe Minulescu lui Toparceanu, insa apropierea este gresita. Umorul lui Toparceanu provine din caricare si imaginatie si dintr-o lipsa de elan liric, in vreme ce Minulescu e serios. Excesul de seriozitate intr-un limbaj prea pitoresc, firesc iar nu cautat, produce zambetul. Minulescu e un Villon al cafenelii, vibrant, plin de imaginatie si de simt artistic, incapabil de a iesi din tagma lui si din dialectul lui, in care traduce toate subiectele lirice, c...

Corigent la limba romana insoteste pe povestilor, care e insusi autorul, nedisimulat, de la ivirea sa in lumina — si chiar mai dinainte, in inaintasii sai – pana in anii care preceda razboiului; de aici, sub numele Mircea Baleanu, acelasi erou strabate in continuare experienta tragica a anilor de razboi, pana la intoarcerea in Bucurestii de unde fusese izgonita armata de ocupatie. Confesiunea romaneasca se opreste aici, la un moment al formatiei scriitorului, cand aceasta trebuie soc...

I. Minulescu a purtat steagul simbolismului cu succes. Poezia sa a putut deveni populara; a fost parodiata si imitata si, in genul ei, n-a putut fi depasita. Pornita de la suprafata sufletului, ea s-a inaltat in acorduri largi si zgomotoase, cu violente de imagini si de cuvinte, cu atitudini si indrazneli, incarcata de toate semnele exterioare ale simbolismului si ale modernismului formal, cu mistere usor de ghicit, colorata, laudaroasa, voluntar perversa si, mai presus de toate, retorica; i-a f...

Romanul Corigent la limba romana isi plaseaza toate, sau aproape toate, episoadele in descendenta sau ascendenta poeziilor autorului sau. Viata in cadrul patriarhal al Slatinei, vacantele in „patuiagul” de la vie, coloritul toamnei de acolo, cadentele si armoniile folclorului invocat, se pot urmari in romantele poetului. Fara declaratii directe, episoadele vietii prefigureaza, sau explica substanta versurilor, rosturile traditiei, ale amintirilor, prezenta citadinismului si persiflar...

Ciudatul, schimbatorul, imprevizibilul, argintul viu Petre Simaciu parea construit anume pentru a demonstra relativitatea absoluta a termenilor "frumos" si "urat" aplicati barbatilor. Daca-i comparam cu intruchiparea frumusetii perfecte, numita Rudolf Valentino, pe un Belmondo - cu nasul sau cam turtit si borcanat, cu buzele sale groase - sau pe un Bogart - uratelul superb din cea mai frumoasa poveste de dragoste filmata vreodata, Casablanca - ambii si altii ca ei sunt sau par niste urati. Dar o...

Astazi, o lume intreaga striga, ca gorjanul Tudor din Vladimir: Dreptate! Indrumare pe calea cinstei! Insa, chiar astazi, putini oameni au ajuns sa aiba acea judecata sintetica, ce deosebeste pe pandurul roman de multi dintre reformatorii sociali. Caci el nu era un rasturnator de icoane, nu vroia inlocuirea ocarmuirii prin... nimic; era, dimpotriva, gata sa recunoasca si sa asculte orice stapanire, – doar avea si el fire de stapanitor, – dar cerea ca stapanii sa fie vrednici de inalt...

Anton Holban a scris doua piese de teatru, dintre care una (Oameni feluriti), la varsta de 19 ani. E. Lovinescu crede ca este, poate, „cea mai buna lucrare a lui Anton Holban”. Piesa are, dupa cat se pare, o motivatie autobiografica. Ortansa, fiinta singuratica si delicata, nu se intelege cu Jean, sotul, un militar brutal si mitocan. Coca, fiul, isi uraste tatal, dar mai tarziu, cand creste, reia gesturile tatalui disparut. Ortansa, terorizata de sot, incepe sa fie terorizata acum de...

Cartea de fata e o suita libera de fise epice - notatii pline de culoare si forta evocatoare, lipsite de preocuparea pentru individualizare sau tipologie, cu personaje-pretext pentru o atmosfera sufleteasca ce se vadeste a fi proiectia unui eu fara nume. Toata proza lui Sorin Titel tinde irepresibil spre imperfectul etern al amintirii. Fiecare povestire in parte, daca nu se confunda cu o retrospectiva, este o asteptare a ei infiorata de placere. Ceea ce la multi autori este prezenta intamplatoa...

Lumea dupa sabatul cocorilor este ultimul roman din trilogia lui Emilian Marcu, trilogie ce mai cuprinde volumele Tobele mute si Taramul inocentilor.Ca gen proteic, romanul se poate plia de orice realitate fictionala, romanul de fata fiind un roman total, penduland intre poem si eseu, punand in paranteze naratiunea, esentializand descrierea, dar dilatand pana la maximum monologul adresat. E un roman care trebuie decodat in straturi, fiind vorba de mai multe metarealitati. Romanul este atemporal ...

In „Hotul de vise”, intelectualul polivalent care este conf. univ. dr. ing./ec. Gabriel I. Nastase, face un exercitiu de renuntare la roba scriptologiei, pentru a imbraca mantaua ponosita a scriitorului de gen. Prin aceasta declinare, autorul reclama recursul la talent, uzand intr-un mod restrictiv de perspectivele informationale pe care i le confera intelectul, si nu se opreste doar la asta, pentru ca proza scurta a lui Gabriel I. Nastase din volumul „Hotul de vise” este...

Un roman alcatuit din povesti decente de mahala, unele reale, de un pitoresc cu scaieti de Colentina, cu amarati care n-au de niciunele, nici lemne de foc, nici bani, nici tigari, nici bautura, cu visuri care nu se pot visa, cu un copil dotat – Tase – copilul Didei si al disparutului Mielu, ajuns la scoala prin efortul supraomenesc al mamei sale, dar dat afara din toate scolile, dupa absolvirea primelor trei clase ca premiant, pentru ca a indraznit ca-l intrebe pe invatator ce fel de...

Romanul Regasirea este puternic ancorat in filozofia si fizionomia unui timp fluid de la rascruce de epoci istorice, in capacitatea oamenilor de a vietui si supravietui vremurilor si vremuirilor, in forta destinului si in soliditatea unor radacini ce par fragile si chiar aleatoare, dar care, in esenta lor, sunt durabile si bine ancorate in pamantul vietii. In acelasi timp, romanul pare o desfasurare dinspre nori spre un soi de pamant senin, dinspre vocatia andurantei spre anduranta devenirii. Ep...

M-am incurcat intrucatva in itele acestui roman (care nu-i un roman ca celelalte, va spun clar!), dar, e tot ce-am recuperat in doua saptamani de spitalizare la Ana Aslan. Nu vreau sa va insel asteptarea... Dar azi am avut bucuria s-o vad pe Luminita in zarea de la capatul tunelului cu noua mea carte in mana. Chit ca personajele feminine la mine se numesc Maria, ii fac eu loc si Luminitei pe undeva, in editia doua!Cum ziceam starea mea s-a imbunatatit simtitor. Atent la scris, ma uitam pe fer...

Cand mi-e urat, e de ajuns sa ma uit prin ochii tai la cer, ca sa-mi fie tot restul zilei frumos.Cand mi-e frig, imi tin ochii tai de cald.Cand mi-e intuneric, vine, de oriunde ar fi, lumina lor si-mi arata drumul spre mine insumi. Adica spre tine. Tu esti ceea ce sunt. Si ceea ce am. Avandu-te pe tine, am tot.As fi umblat orb prin lume, fara sa stiu ca sunt orb. Tu m-ai invatat sa vad. Ma inveti asta mereu. ...

Henry Poulaille pretuia opera lui Panait Istrati, socotind-o „drept una dintre cele mai admirabile dovezi a fortei acestei literaturi, ce-si trage seva din popor”. In prefata la o reeditare a lui Mos Anghel (1951), el face cateva aprecieri interesante, care-l duc la concluzii ce merita a fi cunoscute de cititorul roman: „Personajele din povestirile, ce alcatuiesc acest volum, sunt sculptate cu vigoare. Arta povestitorului are aici o stralucire, dintre cele mai impresionante. ...

Literatura are un singur scop: descoperirea adevarului; si avand ea un scop mare, riguros, renunta de bunavoie la inventie, la fantezie” - opina, istet, Teodor Mazilu. Nu exista scriitori mari cu fantezie! - mai decreta rebelul prozator. Fantezia are in arta doar rolul unei metafore - o posibilitate de a exprima pregnant un adevar. Fantezie are artistul mediocru. Scriitorul adevarat observa si se marturiseste. Balzac n-a inventat, Balzac a avut curajul sa-si marturiseasca gingasia si groso...

…Primul volum al Vietii lui Adrian Zografi nu-i un roman, ci un inceput de autobiografie, adica Panait Istrati el insusi. In Casa Thuringer il vedem, totodata, conducator sindicalist incarnat si la urma un martor induiosat de ruina armatorilor, impotriva carora a luptat. El a vazut ca bogatilor ruinati nu le ramane decat sa moara. (…) In luptele feroce care divizeaza lumea, opera acestui muribund, care a visat atata si a suferit nu mai putin, cade ca un fel de evanghelie a disperar...

Isi da seama, cu fiecare clipa, cum o pierde pe Madona – cum ramane, mic si slab, in el si in umbra uriasului din biroul capitonat, care nu va sovai – de dragul visului ce il framanta si nu il lasa sa doarma – sa treaca peste el si peste lacrima speriata a Madonei, tot asa de nepasator. Nu era un simplu gand indaratnic de batran maniac ci o scriptura care trebuia sa se indeplineasca, peste oameni si mai presus de durerile lor, ramase mici in inimi slabe. Octav intelesese, cum ...

Romanul se construieste, in fapt, pe destinul lui Sasa Ilici Ostafiev, pornit pe urmele cainelui sau disparut, adevaratul si singurul prieten, despre care afla ca a fost sfasiat de un urs, bolnav, cazut in abis, pe un monolog introspectiv continuu privind singuratatea, libertatea, suferinta, nefiinta, la care se asociaza proiectia alegorica a zborului de cocori.Taramul inocentilor este mentinut intr-un registru al prozei poematice, constituit pe descrierea epica propriu-zisa a unei realitati pos...

Ceva din spiritul heraclitean al lui Dostoievski, asa cum l-a vazut Berdiaev, transpare si in proza lui Dumitru Manolache, cum transpare, de altfel, si dorinta de salvare ontologica, devenita crez. Multiple personaje dostoievskiene se infiltreaza in pielea personajelor lui Dumitru Manolache. Procesul de purificare interioara, de intelegere a raului si de redare a lui in intreaga paleta de fatete grotesti are o miza personala si ontologica si la prozatorul nostru, asemenea procesului similar din ...