„Poezia moderna e dominata de o „descompunere” a ceea ce putem numi real, specificata inca de catre Baudelaire. Concretul e dzmembrat, deformat, aritit, elementele sale apar puse in relatii insolite, prinse intr-un dans frenetic care sparge limitele, proiectindu-se in ireal..”un suflu deschide brese in pereti, declara Rombaud, imprastie limitele caminelor.”.E o criza a unitatii primordiale, care, corespunzind unui scenariu religios-mistic, contine un impuls contrar,...
