„In genere, traiesc dupa principiul (sanatos, in fond) one day at a time. Fiecare zi e (sau nu e) una din ultimele, dar asta nu se simte direct. O traiesc, voit, ca pe o zi oarecare. Timpul este o explozie de timpuri mari, de timpuri mijlocii, de timpuri mici si infinitezimale, si de goluri de timp absorbante, amestecate esential haotic si la care trebuie adaugate marile, mijlociile, micile false eternitati ale extazului sau ale durerii. Timpul viu e o explozie, o cosmica, incomprehensibil...