Antonio Lobo Antunes

António Lobo Antunes s-a nascut in 1942, la Benfica, astazi un cartier al Lisabonei. De profesie medic psihiatru, formarea sa urmeaza traditia familiei. Totusi, din 1985, s-a dedicat exclusiv scrisului. Intre 1971 si 1973 a fost mobilizat ca medic militar in Angola, in timpul razboiului colonial — o experienta profund traumatizanta, care avea sa devina una dintre temele recurente ale operei sale.
Debuteaza in 1979 cu romanul Memória de Elefante, urmat de o serie impresionanta de romane care il consacra drept unul dintre cei mai importanti autori portughezi contemporani. Dintre acestea, amintim:
Os Cus de Judas (1979),
Conhecimento do Inferno (1980),
Fado Alexandrino (1983),
Intoarcerea caravelelor (As Naus, 1988; Humanitas, 2003),
Ordinea naturala a lucrurilor (A Ordem Natural das Coisas, 1992; Humanitas Fiction, 2008),
A Morte de Carlos Gardel (1994),
Manualul inchizitorilor (O Manual dos Inquisidores, 1996; Humanitas, 2005),
Splendoarea Portugaliei (O Esplendor de Portugal, 1997),
Cuvant catre crocodili (Exortação aos Crocodilos, 1999; Humanitas, 2004),
Não Entres Tão Depressa Nessa Noite Escura (2000),
Que Farei Quando Tudo Arde? (2001),
Buna seara lucrurilor de pe aici (Boa Tarde às Coisas Aqui em Baixo, 2003; Humanitas, 2006),
O Meu Nome é Legião (2007),
Arhipelagul insomniei (O Arquipélago da Insónia, 2008; Humanitas Fiction, 2011),
Pe raurile ce duc... (Sôbolos Rios Que Vão, 2010; Humanitas Fiction, 2018),
Não É Meia Noite Quem Quer (2012),
Caminho Como Uma Casa Em Chamas (2014),
Pentru aceea care sta in intuneric si ma asteapta (Para Aquela que Está Sentada no Escuro à Minha Espera, 2016),
Pana ce pietrele vor deveni mai usoare ca apa (Até Que as Pedras Se Tornem Mais Leves Que a Água, 2017; Humanitas Fiction, 2019).
In 2014, Humanitas Fiction a publicat Inima inimii, o selectie de cronici semnate de autor.
Opera lui António Lobo Antunes a fost recompensata cu numeroase premii si distinctii literare de prestigiu, printre care: Premiul France Culture (1996 si 1997), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatura (2000), Premiul Uniunii Latine si Premiul Ovidius (2003), Premiul Ierusalim (2005), Premiul Camões (2007), Premiul Juan Rulfo, Premiul José Donoso si Premiul FIL pentru literatura in limbi romanice (2008), Premiul International Nonino (2014), precum si Premiul Bottari Lattes Grinzane, sectiunea La Quercia (2018).
Cartile sale sunt traduse in peste 30 de limbi.