Jiddu Krishnamurti
Jiddu Krishnamurti s-a nascut la 11 mai 1895, in Madanapalle, in sudul Indiei, pe atunci parte a Indiei Britanice. Provenea dintr-o familie de brahmani vorbitori de limba telugu. In adolescenta a intrat in atentia unor membri importanti ai Societatii Teosofice, printre care Charles Webster Leadbeater si Annie Besant, care au considerat ca tanarul avea potentialul de a deveni un mare invatator spiritual. Besant a devenit ulterior tutorele sau, iar Krishnamurti a fost pregatit timp de mai multi ani pentru rolul pe care miscarea teosofica i-l atribuia.
In jurul sau a fost creata organizatia Order of the Star in the East, menita sa pregateasca aparitia sa publica drept „Invatator al Lumii”. In 1929, Krishnamurti a respins insa acest rol si a dizolvat organizatia, declarand ca adevarul nu poate fi atins prin intermediul unei organizatii, religii sau autoritati spirituale. Din acel moment si-a continuat activitatea independent, sustinand conferinte si dialoguri in numeroase tari, fara a infiinta o noua religie si fara a se prezenta drept guru.
Invataturile sale sunt reunite in numeroase volume provenite din conferinte, dialoguri si texte proprii. Printre cele mai cunoscute lucrari se numara „The First and Last Freedom”, „Freedom from the Known”, „Think on These Things”, „The Awakening of Intelligence”, „Commentaries on Living” si „Krishnamurti's Notebook”. Temele centrale ale gandirii sale sunt libertatea interioara, frica, conditionarea psihologica, relatiile umane, meditatia, educatia si observarea directa a propriei constiinte.
De-a lungul vietii, Jiddu Krishnamurti a sustinut dialoguri publice inclusiv cu oameni de stiinta, psihologi si intelectuali, printre care fizicianul David Bohm. Au fost create fundatii si scoli inspirate de preocuparile sale educationale in India, Marea Britanie si Statele Unite, iar conferintele sale continua sa fie publicate si studiate. Jiddu Krishnamurti a incetat din viata la 17 februarie 1986, in Ojai, California, lasand in urma o vasta colectie de scrieri si dialoguri dedicate autocunoasterii, libertatii si naturii constiintei.
