Neagu Djuvara

Neagu Djuvara s-a nascut la 18 august 1916, la Bucuresti, intr-o familie de origine aromana stabilita in Tara Romaneasca la sfarsitul secolului al XVIII-lea. A studiat istoria la Sorbona, obtinand licenta in 1937, iar in 1940 si-a sustinut doctoratul in drept la Paris. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial a participat la campania din Basarabia si Transnistria si a fost ranit in apropiere de Odessa. In 1943 a intrat prin concurs in Ministerul Afacerilor Straine, iar in dimineata zilei de 23 august 1944 a fost trimis curier diplomatic la Stockholm, in contextul negocierilor Romaniei pentru iesirea din razboi.

A ramas la Stockholm ca secretar de legatie pana in 1947, cand instaurarea controlului comunist asupra Ministerului Afacerilor Straine l-a determinat sa ramana in exil. Pana in 1961 a activat in diferite organizatii ale diasporei romanesti, iar ulterior s-a stabilit in Republica Niger, unde a petrecut 23 de ani ca expert si consilier diplomatic si juridic al Ministerului Afacerilor Straine. In paralel, a predat drept international si istorie economica la Universitatea din Niamey. In 1972 a obtinut doctoratul de stat la Sorbona, cu o teza de filozofie a istoriei coordonata de Raymond Aron, completandu-si ulterior pregatirea la Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris.

Dupa revenirea definitiva in Romania, in 1990, Neagu Djuvara a devenit una dintre cele mai cunoscute voci ale istoriografiei si eseisticii romanesti. Printre lucrarile sale importante se numara „Civilizatii si tipare istorice”, „Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne”, „O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri”, „Cum s-a nascut poporul roman”, „Mircea cel Batran si luptele cu turcii”, „De la Vlad Tepes la Dracula Vampirul”, „Exista istorie adevarata?”, „Thocomerius-Negru Voda”, „Razboiul de saptezeci si sapte de ani (1914-1991)” si „O scurta istorie ilustrata a romanilor”. A publicat, de asemenea, memorialistica, intre care „Amintiri din pribegie” si „Amintiri si povesti mai deocheate”, precum si romanul „Insemnarile lui Georges Milesco”.

Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iasi si al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucuresti, iar lucrarea sa despre civilizatii a fost premiata de Academia Franceza. Prin cartile, conferintele si aparitiile sale publice, a contribuit substantial la popularizarea istoriei Romaniei, propunand totodata interpretari care au generat importante dezbateri intre istorici. Neagu Djuvara a incetat din viata la 25 ianuarie 2018, la Bucuresti, la varsta de 101 ani, lasand in urma o vasta opera istorica, memorialistica si eseistica.