Carti in categoria Filosofie

Ce poti face cand o civilizatie ameninta sa se prabuseasca? Sa-i citesti pe inteleptii Romei antice, de exemplu. Pe Seneca, Epictet, Cicero, Lucretiu, Marc Aureliu. Intelepciune este un fel de peplum filosofic, in care asistam la moartea lui Pliniu cel Batran si la lupte de gladiatoare, la sinucideri grandioase si banchete filosofice ridicole, la prietenii sublime si la asasinate care au schimbat cursul istoriei. Partenonul grec paleste in fata Forumului roman, caci, in vreme ce Atena ridica och...

Candva, in viitor. Un model de oras complet autonom reconfigureaza harta lumii. Societatea globala ajunge sa fie divizata in doua: pe de o parte, Confederatia – modelul statal avansat tehnologic si dezvoltat pe principiile sustenabilitatii, compasiunii si armoniei sociale, pe de alta parte Lumea Veche – ramasa ancorata in paradigmele socio-politice ale combativitatii, concurentei si luptei pentru putere. Dupa trei decenii de tacere si izolare de restul lumii, Confederatia isi desch...

Am prezentat in volumul de fata „termeni” preluati din diferite domenii.a) Unii (aceia referitori la conceptele cele mai restranse sau mai tehnice) se limiteaza la a reda intelesul ori intelesurile termenului in cauza, facand trimitere la volumele precedente, acolo unde le-am tratat pe larg.b) Altii redau arcul istoric al intelesurilor incluse treptat in aria semantica a termenului, cu aceleasi trimiteri la volumele precedente.c) Mai sunt si altii care incearca sa reconstituie un cad...

Jurnalul psihanalitic al unei tinere fete (editor Hermine von Hug-Hellmuth, cu o introducere de Sigmund Freud)„Jurnalul psihanalitic al unei tinere fete“ i-a fost trimis lui Sigmund Freud de catre Hermine von Hug-Hellmuth, prima psihanalista care avusese ideea de a introduce jocul in tratamentul pacientilor copii. Freud a fost entuziasmat si, intr-o scrisoare din 27 aprilie 1915, incuraja publicarea:„Acest jurnal este o mica bijuterie. Cred ca, pana acum, nu s-a scris ceva care...

HOBBESAutoritatea suprema a marelui LeviatanThomas Hobbes este unul dintre cei mai straluciti – si in acelasi timp uitati – filosofi din secolul al XVII-lea. Literat, umanist si om de stiinta, el a combinat empirismul si rationalismul pentru a aplica filosofiei metoda ipotetico-deductiva. Gandirea sa este amintita mai ales datorita ideilor politice. Hobbes este arhitectul unui edificiu teoretic intemeiat pe deciziile rationale ale unor indivizi hotarati sa cladeasca aceasta putere su...

SPINOZAFilosofia dupa metoda geometricaFilosofia lui Baruch Spinoza (1632–1677) constituie apogeul gandirii rationaliste. Nici un alt autor nu s-a limitat mai riguros decat el la conceptele intelectului pur pentru a realiza o descriere a universului si a omului, a planului fizic exterior si a dimensiunii morale si afective interioare. Fascinat de metoda matematicii geometrice, proprii triumfatoarei Revolutii Stiintifice din secolul al XVII-lea, Spinoza si-a alcatuit filosofia pe baza de de...

ROUSSEAUSi politica l-a facut pe om (asa cum este)Si politica l-a facut pe om... asa cum este. Daca cineva si-a dat seama ca politica si cei care guverneaza modeleaza decisiv popoarele, atunci acesta a fost Rousseau, ferm adept al impozitarii marilor averi, convins ca proiectul coeziunii sociale depinde de crearea unei clase de mijloc, prin eradicarea simultana a saraciei si bogatiei. A fost muzician, romancier, politolog, filosof moral, pedagog, botanist si a inaugurat genul autobiografic. Ilum...

HUMECand stii ca esti scepticFilosoful, economistul si istoricul scotian David Hume (1711–1776) a dus pana la ultimele consecinte proiectul empirist realizat de John Locke si George Berkeley. La apogeul sau, proiectul implica posibilitatea de a inchide complet insasi metafizica, inteleasa ca un ansamblu de teorii care sustin ca depasesc experienta. Insa Hume inseamna mai mult decat stadiul ultim al unei traditii, ganditorul care l-a trezit pe Kant din somnul dogmatic sau precursorul poziti...

SF. AUGUSTINDoctorul Harului impotriva RauluiPrin opera Sfantului Augustin (354–430) se inaugureaza noua paradigma filosofica specifica Evului Mediu. Textele sale constituie un punct de reper in istoria gandirii, ale caror ecouri se fac auzite pana in zilele noastre. Intregul periplu biografic si intelectual al episcopului de Hippona urmareste aproape obsesiv o problema filosofica de prima importanta, prin care filosofia isi pierde inocenta originara: Cum putem explica prezenta inspaimanta...

Heidegger este parte a istoriei practice, si nu numai practice, a national-socialismului. Heidegger a fost unul dintre marii filosofi ai istoriei filosofiei universale, dependent, desigur, ca multi alti ganditori, de contexte, dar ganditor de anvergura. O filosofie cum este cea a lui Heidegger nu este nicidecum un simplu reflex al evenimentelor istoriei sau o adaptare de conjunctura. In cuprinsul ei este o prelucrare filosofica a istoriei cunoscute, din optici personale, discutabile ca orice pro...

Poezia… Chemare, cunoastere, sublimare, posesiune dulce si infriguratoare, care calmeaza, dar nu astampara. Si filosofia, care cerceteaza, rabdatoare si meticuloasa, sobra, urmand o metoda. Doua dimensiuni ale Omului prin care acesta se defineste si se implineste, dar care se ciocnesc, in acelasi timp, se infrunta si sfasie fiinta ce are nevoie de ambele, in egala masura. Ce le separa? Ce au acestea in comun? Ce inseamna, pentru fiecare dintre ele, Adevarul? Sunt intrebarile Mariei Zamb...

DESCARTES Un filosof dincolo de orice indoiala Descartes (1596–1650) a marcat un punct de reper in istoria filosofiei, dat fiind ca a inaugurat modernitatea filosofica prin deplasarea centrului de reflectie spre constiinta ganditoare a omului. El constituie in acest sens un prim pas pe o cale a gandirii ce va culmina cu opera critica a lui Kant. In plus, Descartes a influentat intreaga filosofie a secolului al XVII-lea in efortul sau de a-i acorda soliditatea si siguranta conceptuale p...

Omul este destinat prin natura sa nu numai pentru a trai o existenta biologica, ci si pentru bine si pentru fericire. Fericirea presupune o independenta maxima fata de constrangerile materiale pe care individul este incapabil sa o obtina singur si care nu este pe deplin realizata decat in comunitatea politica.

Karl Marx e un ganditor din veacul al XIX-lea, care a avut norocul nenorocos de a fi fost expropriat, in scopuri partizane, de forte politice si ideologii corespunzatoare din secolul urmator. Reactualizarea lui ambigua, fidela si tradatoare cu schimbul, n-a reprezentat un caz singular; un destin similar avea sa-l vizeze, o vreme in paralel, si pe Friedrich Nietzsche, chiar daca intr-o directie opusa, manipulat de unii dintre presupusii sai adepti si urmasi. Drama celor pe care i-am numit &bdqu...

„Si-abia atunci, cind voi cu totii va veti fi lepadat de mine, am sa ma-ntorc din nou la voi.Da, cu alti ochi ii voi cauta atunci, o, frati ai mei, pe cei pe care-odata i-am pierdut; si cu-alta dragoste atunci va voi iubi.Si inca-o data-o sa-mi deveniti prieteni si fii ai unei singure sperante: caci pentru-a treia oara am sa fiu cu voi, spre-a celebra cu voi Marea-Amiaza.Si-aceasta Mare-Amiaza este atunci cind omul la mijlocul cararii sale va sta-ntre animal si Supraom, sarbatorindu-si dru...

VIORICA MAVRODIN (1905 -1985) a elaborat acest studiu in etape, in decursul ultimelor doua decenii de viata. Citind si recitind poemul Faust, autoarea intuise, dincolo de metaforele goetheene, un curent de gandire ce nu urma caile batute si acceptate. A identificat - intr-o prim faza - influente neoplatoniciene si mistice, alaturi de surprinzatoarea spmanari cu viziunile teozofilor. Dar abia mai tarziu cand, printr-un fiericit concurs de imprejurari, s-a putut docurnenta la Biblioteca Nationala ...

„Alungat din comunitatea evreiasca la doar 23 de ani, pentru erezie, Baruch Spinoza a decis sa isi dedice restul vietii filosofiei. Obiectivul sau? Sa descopere ce inseamna adevaratul bine, care sa ii ofere pentru totdeauna sentimentul neincetat de bucurie suprema. In cei 22 de ani pe care i-a mai trait din acel moment, Spinoza a compus o opera revolutionara. Cum a putut el, in plin secol al XVII-lea, dominat de obscurantism, intoleranta si fanatism, sa fie precursorul iluminismului si al ...

Ca „vietile” si „mortile” filosofilor, cel putin, sa poata fi facute co‑participante la cunoasterea, indeosebi, a „posteritatii critice”, a destinului lor, trebuie sa te raportezi la ele ca opere, intr‑un sens non restrictiv. Adica la ele ca istorii de dupa, pe orizontala vietii noastre insa. Cu o „istorie” care ne depaseste, in „lumea de dincolo”, sufletul, ceea ce a insufletit un timp anume, poate sa mai produca istorie ori poate ...

Scrierea de fata, ca una ce trateaza filosofic, nu are totusi drept tema o reforma psihologica; aceasta desi in angajarea pozitivitatii nu putea sa fie lipsita cu totul de schitarea unei psihologii intentionale ca atare. De altfel, si ca una filosofica, ea are o tematica delimitata.In finalul lucrarii, filosoful scrie: „Criza existentei umane europene are numai doua cai de iesire: sau declinul Europei in instrainare fata de propriul sau sens rational de viata, caderea in dusmanie fata de s...

Ciclul cartilor ,,Ayurveda. Instructiuni pentru viata” – este o incercare de a sintetiza cunostintele medicale Vedice antice si cele moderne, de a le apropia la maxim de orizontul nostru si de stilul european de viata, fiindca principalul principiu Ayurveda – stiinta vietii – suna in sanscrita ,,desha, kala, patra” sau ,,locul, timpul, circumstantele”. Cartea ,,Ayurveda. Instructiuni pentru viata. Filozofie si ierburi” contine o chintesenta a filozofiei...