Una dintre amintirile noastre, ale celor trecuti de varsta copilariei, poate cea mai puternica, este legata de scena in care parintii, bunicii, dascalii ne felicitau pentru felul in care recitam poezii, declamam texte ale caror sensuri nu le prindeam intotdeauna. Astazi, cand incercam sa gasim in memorie numele autorilor acelor texte, descoperim invariabil ca sunt ocultate de nostalgia vremurilor fara griji. Sau, poate, nici nu le-am stiut vreodata. Este drept, oare, ca versuri, precum “Me...
