Carti in categoria Povestiri romanesti

Daca Eminescu este considerat parintele poeziei romane moderne, iar Caragiale cel al teatrului, Slavici este cel care a pus bazele prozei noastre moderne, alaturi de Ion Creanga. Ioan Slavici este autorul unor comedii, povesti, nuvele, romane, drame istorice si memorii. In 1872 ii apar primele povestiri in revista Convorbiri Literare: Zana Zorilor, Florita din codru, Sireata. Volumul de fata cuprinde povestile: Zana Zorilor, Florita din codru, Ileana cea sireata, Doi feti cu stea in frunte, Paca...

Schitele si nuvelele lui Slavici, luminate adeseori de preocupari de ordin moral, aduc in scena personaje cu o psihologie lipsita de mari complicatii, in adancurile careia ochiul scriitorului patrunde si noteaza cele mai subtile nuante ale sentimentului, pe care le traduce sumar, intr-un cuvant sau un gest cu radacini adanci. (DIMITRIE POPOVICI)Prin nuvelele sale, Slavici aduce un elogiu invataturii, muncii intelectuale, dar reuseste sa surprinda deopotriva o intreaga societate, cu obiceiurile, ...

Fram, ursul polar „Fram, ursul polar e o poveste cam trista, dar e scrisa totusi pentru copii; si e izvorata dintr-un sentiment de mila pentru un pui de urs intalnit la o menajerie“ (Cezar Petrescu). Roman clasic, ce poate fi asezat la loc de cinste nu numai printre scrierile gazetarului, nuvelistului, romancierului, dramaturgului si traducatorului Cezar Petrescu, ci si in literatura pentru copii din Romania, Fram, ursul polar a vazut pentru prima data lumina tiparului in anul 1931. ...

Datorita geniului de care a dat dovada in alcatuirea operei sale, a fost numit cel mai mare poet al neamului romanec. Dar pe langa poezia ce -a consacrat, proza se arata ca o dena complementaritate de idei i imagini a poeziei, pe care, in numeroase feluri, o duce mai departe si o explica.Tudor Vianu spunea despre Eminescu ca este un povestitor fantastic caruia i se impune nu observarea realitatii, ci recompunerea ei vizionara, grea de semnificatii adanci. Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni d...

„Dupa o jumatate de ceas, Mihai si fetele se intorceau la Comanesti, cu o trasura de-a lui conu Dinu, si pe alt drum, ceva mai lung, dar mai bun. Baiatul se uita spre cer la un luceafar stralucitor, si se gandea la Tincuta. Poate si dansa se uita tot la aceeasi stea... Ce dulce i se parea! Cand ii tinea mana in mana lui, ii venea s-o mangaie si s-o sarute ca pe un lucru sfant. Ce fericit ar fi fost sa se poata duce cu ea intr-o lume ratacita pe ocean, ori undeva in aer, intr-o stea, unde n...

Cuprins : InceputulPovestea balenei celei mari si a pestisorului viteazPovestea cu tara cocosilorPovestea ariciului inteleptPovestea magarusului incapatanatPovestea motanului lenesPovestea ceasului cu inimaPovestea nucii laudaroasePovestea crocodilului care plangeaPovestea celor sapte ratePovestea ursului cafeniuSi sfarsitul

Cuprins : SNOAVE SAU POVESTI POPULARE (1879)LUPUL PARCALABBOIANGIUL SI SNOVOSULIEFTIN SI SCUMP VULPEA FIROSCOASABUCATELE AFUMATEDESCOPERIREA HOTIEI CU PAIELEPOVESTI MORALE (1886)ISPRAVNICUL POCAITCOPILUL CEL ISTETARICIUL SI VULPEA TAPUL SI SARPELE GAZDA NOROCULUI CAINELE LENES BOGATIA SI VESELIA JUDECATA VULPEI 77DIN PERIODICENEGUTATORUL SI CHIRIGIUL POPA, CALUGARUL SI TURCU FINUL POPII MIERLOIUL SI SCATIUL DOI NECUNOSCUTI...

Cuprins : Aleodor imparatBroasca testoasa cea fermecataJudecata vulpeiCele tre rodii auriteTapul si sarpeleBogatia si veseliaAriciul si vulpeaGazda noroculuiFata saracului cea isteataTinerete fara batranete si viata fara de moarteSarea in bucate

Povestire premiata in 2010 la Concursul Benefica de literatura pentru copii.Anul aparitiei: 2010Format:10,5X14,5 cmNr. pagini: 63

„Valorile cantecului lui Cosbuc sunt variate, de la cele ale cantecului in sine, pana la cele conventionale, formale. Cert e ca poetul, dupa ce si-a cantat poeziile, le-a pus sa cante la randu-le. O armonie continua duce poezia lui Cosbuc catre toate nuantele ei ideatice, de la cele pur contemplative sau sagalnice, pana la cele dramatice si funebre. Este o simfonie neintrerupta aceasta opera, cu parti de contrast, cu pauze, cu teme si cu interpretari de virtuozitate. La cantec se poate red...

Cea mai mare colectie de literatura bilingva utila copiilor (si nu numai) care vor sa invete o limba straina prin lectura unor povesti, basme si povestiri celebre. O colectie frumos ilustrata si accesibila - un companion de nepretuit la scoala pentru lecturile suplimentare, in timpul liber si in vacantele scolare. Cu aceasta colectie incepe adevarata cultura a copiilor, de care nu se vor desparti toata viata!

O poveste clasica a lui Ion Creanga, despre un urs lenes si lacom si o vulpe tare sireata. In loc sa-si caute singur hrana si sa munceasca pentru ea, ursul nostru prefera sa se increada in vorbele vulpii si sa cada in plasa acesteia. Dar va plati scump lacomia sa….

" Un timp, Fram a petrecut si s-a ospatat pe socoteala salbaticului capatanos. De la oameni invatase in schimb ca toate fapturile au un nume. La Circul Strutki pe leoparzi ii chema Rajah sau Kim; pe papagali, Coco sau Jack; pe elefanti, Colos sau Stramba-lemne-n trompa; pe maimutoi, Nichi si Pichi.Toti aveau un nume, o porecla, o poveste."

Ceea ce a facut celebritatea de scriitor a lui Emil Garleanu au fost schitele si povestirile cuprinse in volumul „Din lumea celor care nu cuvanta“. in literatura noastra acest volum ocupa un loc unic. Sunt nu numai povestiri propriu-zise, infatisand intamplari dramatice ori pline de haz din viata gazelor, pasarilor sau animalelor, ci si poeme cuprinzand anumite simboluri referitoare la viata omului. Lirismul in si cadrul bogat al naturii, precum si contrastul dintre armonia din natur...

" A fost odata un imparat. El ajunsese la caruntete, si nu se invrednicise a avea si el macar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul imparat, sa aiba si el, ca toti oamenii, macar o starpitura de fecior, dara in desert."Cuprins :Aleodor ImparatBalaurul cel cu sapte capeteBroasca testoasa cea fermecataCei trei frati imparatiCele douasprezece fete de imparatsi palatul cel fermecatCopilul cel istetFata de imparat si fiul vaduveiFata mosul cea cuminteFat-Frumos cel ratacitGeorge cel viteazGreuc...

Apoi de aici merse mai departe, pana ce ajunse ca sa mai vada aiurea si alta nazbatie la care nu se putu opri de ras. Un om legase o vaca cu funia de gat si suindu-se pe o sura, unde avea aruncat oleaca de fan, tragea din rasputeri de funie sa urce vaca pe sura. Vaca ragea cumplit si el nu mai putea de ostenit. CUPRINS: Capra cu trei iezi Cinci paini Danila Prepeleac Fata babei si fata mosneagului Inul si camasa Mos Ion Roata si Unirea Pacala Poveste (Prostia omeneasca) ...

«Ceea ce constituie in Padurea spanzuratilor un „act de dezertare", ar fi apreciat, dupa 50 de ani, ca un „fapt de mutilare", iar documentul de acuzare ar invinui statul, adica aici monarhia bicefala austro-ungara, de opresiune morala si psihologica asupra propriilor cetateni. Bineinteles ca situatia explicita fictional din Padurea Spanzuratilor poate avea in realitate diferite distributii si orice om, fie el rus, maghiar, austriac ori german, cetatean al altui stat, pus sa lup...

«Prin basmele si povestirile sale, ca si prin Amintiri...,Ion Creanga a acreditat in literatura romana un nou mod de-a povesti, conceput dupa tipare populare, dar realizat intr-o maniera personala. Scriitorul din Humulesti nu imita pe nimeni. El creeaza structuri narative si de limbaj atat de originale, incat nu poate avea imitatori.Alaturi de M. Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creanga face parte din acea triada de aur a culturii romane care a intrat in circuit universal. In operele acestor ...

Ora noptii jumatate a sosit.Deodata, venind din vale, coborand de la deal, iesind din aninis, se vad niste chipuri albe, parca de femei. Ele inainteaza spre un tapsan inmuschiat din mijlocul poienii. Iata inca o fantasma alba, mai inalta si subtiratica, se desprinde din negrul aninisului, cercuitor al poienii.– Sa traiesti, Zana a Zanelor, murmura celelalte, inconjurand-o.– Bun gasit, zanelor, dragute ale mele, spuse. V-am chemat si vad, cu multumire, ca toate, mici si mari, puternic...

Catarandu-se pe unul dintre picioarele mesei, Faramiturica ajunse intr-o clipita sus, in dreptul batranului. N-ai fi zis ca e mai mare decat o lingura. Avea un cap cat un ou de rata. Ochii semanau cu doua puncte negre de cerneala. Nasul ii era ascutit la varf si-ai fi crezut ca-i o penita gata sa-i intepe gura rotunda ca un nasturas.Nr. de pagini : 144