Descriere - Tratat de drept comparat
Metoda comparativa
CARTEA I - P R I N C I P A L E L E ELEMENTE A L E M E T O D E COMPARATIVE S I P R O B L E M A COMPARABILITÃTII
CAPITOLUL I - ELEMENTE SI PROBLEME ALE METODEI COMPARATIVE
1. Planul cartii
2. Aspectul fragmentar si incomplet al studiilor despre metoda comparativa
3. Experienta personala si invatamantul metodologic
4. Dezavantajele vechilor definitii ale metodei comparative
5. Compararea si metoda comparativa
6. Elementele metodei comparative
7. Informare comparativa si comparare sistematica
8. Compararea sistematica deformanta
9. Tertium comparationis si numarul ordinilor juridice de comparat
10. Numarul si alegerea ordinilor juridice de comparat
11. Compararea sincronica si diacronica
12. Unitate sau pluralitate de metode
13. Autorii care cred in existenta diverselor forme de comparare
14. Unitatea metodei comparative in stiinta juridica
CAPITOLUL II - COMPARABILITATEA TERMENILOR DE COMPARAT
15. Dublul plan pe care actioneaza comparabilitatea in dreptul comparat
Sectiunea I - Termenii de comparat in alte stiinte comparative
16. Variabilitatea termenilor de comparat in raport cu stiintele si disciplinele
17. Termenii de comparat in diverse stiinte si discipline
Sectiunea a II-a - Comparabilitatea in stiinta juridica
18. Comparabilitatea in conceptia universalista
19. Compararea institutionala in conceptia bazata pe o arhetipologie institutionala universala
Sectiunea a IlI-a - Probleme si incertitudini ale elementelor comune
20. Absenta cbmparabilitatii si comparabilitatea evidenta
21. Paralelismul juridic si identitatea lingvistica
22. Marile clasificari si diviziuni juridice luate ca elemente comune
23. Notiunile juridice fundamentale ca element comun
24. Principiile generale ca elemen.. comun
25. Comparabilitate si tertium comparationis
Sectiunea a IV-a - Planurile pe care elementele commune se manifesta si intensitatea acestora
26. Termenii de comparat ca elemente date.
Dificultatea de a-i sesiza si planurile pe care ei apar
27. Planul echivalentei institutionale
28. Planul echivalentei functionale si al rezultatelor
29. Cum se poate sesiza elementul comun care formeaza comparabilitatea?
30. Intensitatea echivalentelor
CAPITOLUL III - COMPARABILITATEA ORDINILOR JURIDICE
31. Pozitia problemei
32. Compararea necesita o pluralitate de ordini juridice
33. Comparabilitatea ordinilor juridice in etnologia juridica
34. Compararea ciclurilor sau a ariilor culturale
35. Comparabilitatea ordinilor juridice ale popoarelor indo-germanice
36. Comparabilitatea ordinilor juridice de natura etnologica si istorica
37. Comparabilitatea ce rezulta din analogia in constructia ordinilor juridice
38. Comparabilitatea intemeiata pe apartenenta ordinilor juridice la aceeasi familie, civilizatie sau stadiu de civilizatie
39. Comparabilitatea ordinilor juridice avand o ideologie si o structura politico-socio-economica diferita (comparabilitatea cu ordinile juridice ale
Sistemului socialist)
###CARTEA a II a - FAZELE PROCESULUI METODOLOGIC
40. Diviziunea procesului metodologic si regula celor trei C
CAPITOLUL I - PRIMA FAZÃ: CUNOASTEREA TERMENILOR DE COMPARAT
Sectiunea I - Juxtapunere sau comparare
41. Studiul dreptului strain si compararea ordinilor juridice
42. Scopul cunoasterii in studiile de drept strain si in compararea ordinilor juridice
43. Cunoasterea institutiilor juridice straine ca scop in sine
44. Cunoasterea dreptului strain ca prima faza a compararii ordinilor juridice
45. Fragmentarea termenilor de comparat si schema comparativa
46. Abstragere si integrare a termenului de comparat in ordinea sa juridica
Sectiunea a Il-a - Regulile metodologice ale acestei faze
47. Principiul metodologic fundamental care arata cum trebuie obtinuta cunoasterea termenului de comparat. Regulile metodologice ce decurg din aceasta
Sectiunea a Hl-a - Prima regula metodologica
48. A studia termenul de comparat astfel cum este
Sectiunea a IV-a - A doua regula metodologica
49. A examina termenul de comparat in sursele sale originare
50. Problema introducerilor in ordinile juridice straine si ajutorul institutelor de drept comparat
51. Obstacolul lingvistic: terminologia juridica, traducerile terminologice, dictionarele uni- si plurilingve
52. Compararea prin persoana interpusa, prin mijlocitori sau prin monologuri paralele
53. Compararea pe baza de anchete si de rapoarte nationale
Sectiunea a V-a - A treia regula metodologica
54. A studia termenul de comparat in complexitatea totalitatii izvoarelor ordinii juridice avute in vedere
55. Exemple scoase din Sistemul european aratand cauzele care cer sa se examineze termenul de comparat in totalitatea izvoarelor ordinii juridice respective
56. Textul legislativ, singur, nu poate arata imaginea adevarata a termenului de comparat
57. Textul legislativ este prost redactat
58. Textul legislativ principal este completat de alte texte
59. Textul legislativ este completat sau modificat de aplicarea sa jurisprudentiala
60. Comparatistul nu trebuie sa se increada, necontrolat, in opinia doctrinei nationale
61. Comparatistul trebuie sa sesizeze practica reala a regulii de drept
Sectiunea a Vl-a - A patra regula metodologica
62. A respecta ierarhia izvoarelor juridice a ordinii juridice avute in vedere. Variatiile sale posibile
63. Ierarhia izvoarelor de drept si a izvoarelor legislative in Sistemul european
64. Pozitia cutumei si a jurisprudentei printre izvoarele de drept in Sistemul european
65. Privire asupra ierarhiei izvoarelor de drept in Sistemul anglo-american
66. Ierarhia izvoarelor este un element determinant care se rasfrange asupra metodei comparative
Sectiunea a VH-a - A cincea regula metodologica
67. A interpreta termenul de comparat dupa metoda caracteristica ordinii juridice careia ii apartine
68. Exemplu de interpretare logica, dar abstracta si falsa, a unui text strain
69. Privire asupra variatiilor in metoda de interpretare in Germania si in Franta
70. Metoda de interpretare care variaza in mod partial intre ordinile juridice ale aceluiasi Sistem si in mod profund intre Sistemele juridice este un element determinant
###CAPITOLUL II - FAZA A DOUA: INTELEGEREA TERMENULUI DE COMPARAT
Sectiunea I - Conditiile intelegerii
71. Obligatia de a reintegra termenul de comparat in ordinea sa juridica
72. Conceptia lui Montesquieu
73. Pozitia autorilor moderni privind aceasta regula metodologica
74. Obiectul cercetarii in timpul acestei faze
75. Motivele care cer integrarea termenului de comparat in ordinea sa juridica
Sectiunea a H-a - Primul motiv
76. Interferenta altor institutii, vecine sau complementare, ale aceleiasi ordini juridice cu termenul de comparat
77. Executarea in natura in doctrina si in dreptul englez
78. Executarea in natura in dreptul francez
Sectiunea a IlI-a - Al doilea motiv
79. Influenta exercitata de elementele determinante
Sectiunea a N-a - Al treilea motiv
80. Influenta factorilor extra-juridici asupra aparitiei, structurii sau functiei termenilor de comparat
Sectiunea a V-a - Al patrulea motiv
81. Izvoarele sociale ale dreptului pozitiv
82. Raporturile dat-uui cu elementele determinante
83. Elemente si factori care constituie dat-ul
84. Se confunda dreptul comparat cu sociologia juridica?
85. Factorul politic
86. Elementul economic
87. Scara de valori
88. Interactiunea dat-ului si construit-uui in diverse Sisteme juridice
CAPITOLUL III - FAZA A TREIA: COMPARAREA
Sectiunea I - Probleme preliminare
89. Juxtapunere si comparare
90. Raporturile dintre cele trei faze ale procesului metodologic
91. Descriere si sinteza comparativa
92. Compararea, sursa de noi cunostinte
93. Obiectivele si demersurile metodologice in timpul celei de a treia faze
Sectiunea a Il-a - Identificarea relatiilor
94. Relatiile, formele lor si planul pe care ele actioneaza
95. Exemple de diferente la care duce compararea pe planul practic
96. Importanta relatiilor
Sectiunea a IlI-a - Cauzele relatiilor
97. Multiplicitatea cauzelor ce explica asemanarile si diferentele
98. Cauzele relatiilor nu pot fi cautate in evolutia autonoma a dreptului nici in stadiile de evolutie
99. Raspunsul dublu pe care il putem da problemei cauzelor
100. Cauzele relatiilor in etnologia juridica
101. Cauzele asemanarilor in istoria comparata a dreptului: receptare, imprumuturi si creatii spontane
102. Cercetarea istorica in cea de a treia faza
103. Schema teoretica a cauzelor posibile
104. Exemple de cauze ce explica asemanarile sau deosebirile termenilor de comparat
a) Cauze de natura istorica
b) Cauze de natura economica
c) Cauze de natura politica sau sociala
d) Vointa deliberata a legiuitorului
e) Insuficienta reglementarii legale
105. Aprecierea finala a solutiilor desprinse prin actul compararii
###CAPITOLUL IV - NATURA EXPUNERII COMPARATIVE
a) Compararea nu poate fi nici un instrument de reconstructie, nici de previziune a evolutiei dreptului
b) Compararea poate indica tendinta evolutiei anumitor institutii juridice
117. Elaborarea teoriei generale a dreptului pe o baza comparativa
118. Compararea ca instrument pentru elaborarea nei sistematizari supranationale, a unei erminologii juridice universale si a tipurilor ideale
a) Sistematizarea supranationala
b) Terminologia juridica supranationala
106. Amploarea termenului de comparat
107. Cele doua parti ale expunerii
108. Expunerea trebuie oare sa fie redusa doar la aspectele care au o mare valoare comparativa ?
109. Expunerea propriei ordini juridice in cursul compararii sistematice
110. Expunerea succesiva sau simultana
CARTEA a II-a - SCOPURILE SI FUNCTIILE METODEI COMPARATIVE
111. Pozitia problemei si planul 307
CAPITOLUL I - SCOPURILE SI FUNCTIILE TEORETICE ALE METODEI COMPARATIVE
112. Noile cunostinte si aplicarea lor teoretica
113. O mai buna cunoastere a propriei ordini juridice
114. Folosirea cunostintelor comparative de catre alte discipline
115. Confuzia privind principiile generale si notiunile invecinate
a) Principiile generale ale dreptului
b) Drept comun si fond comun
c) Common Core
116. Metoda comparativa ca instrument in stare sa desprinda legile evolutiei dreptului
c) Functia compararii ca instrument pentru elaborarea sistemelor teleologice abstracte, a notiunilor si a tipurilor
119. Elaborarea unei Stiinte juridice universale comparative
120 . Dreptul comparat ca instrument de educare si de formare juridica
121. Functia dreptului comparat ca instrument pentru o mai buna cunoastere si apropiere a popoarelor, de cooperare internationala si de pace
CAPITOLUL II - SCOPURILE PRACTICE ALE COMPARÃRII
122. Functia de control si de orientare a metodei comparative
a) Functia de orientare si de control a compararii in domeniul politicii legislative
b) Functia de orientare si de control a compararii in domeniul politicii jurisprudentiale
c) Functia de orientare si de control a compararii in cadrul doctrinei
123. Rolul metodei comparative cu prilejul elaborarii tratatelor internationale
124. Rolul compararii cu prilejul interpretarii tratatelor
125. Metoda comparativa si principiile generale ale dreptului in dreptul international
126. Functiile compararii in dreptul Comunitatilor europene
a) Compararea in elaborarea dreptului comunitar secundar
b) Rolul compararii in formarea si dezvoltarea dreptului comunitar
c) Principiile comune ale statelor member ca izvor de drept pozitiv comunitar
127. Dreptul comparat si dreptul international privat
128. Functia compararii cu prilejul receptarii si interpretarii dreptului strain primit
129. Compararea si unificarea juridica
BIBLIOGRAFIE
