Descriere - Psihologie fenomenologica
Stiinta,observatie si simt comun in problematica raului
Cartea este un rezultat de "descompunere” a ceea ce, la un moment dat, s-a numit "Psihologie, psihopatologie si religie”. Cea din urma era un conglomerat de idei si reflexii menite sa puncteze o realitate sociala dintr-un anumit spatiu temporal. Astfel ca, dupa un timp, am decis ca "Psihologie, psihopatologie si religie” sa se disjunga in "Simulare versus disimulare” si "Psihologie fenomenologica”. Lucrarea se imparte pe trei sectiuni. Sectiunea intai se intituleaza "Simt comun si raul contemporan” si isi propune sa exerseze cat mai incisiv dinamica unui rau care s-a coagulat in om. Consider ca raul isi poate maximiza la fel de bine potentialul precum binele. Din aceasta perspectiva, daca intr-o directie am avea crima, indiferent ca este in raport de unu la unu, genocidul sau actele teroriste, ca expresii frontale ale realitatii, in cealalta directie am gasi sfintenia sau desavarsirea. Cred ca raul s-a infiltrat mult mai insidios si accentuat in vietile noastre precum am fi tentati sa nu credem. Coruptia, invidia negativa, ura, incapacitatea de absorbtie empatica, agresivitatea ostila/premeditata sunt toate mecanisme care exprima devianta. Setul de reguli cu caracter crestin este considerat, tot mai des, ilicit si fara sens logic. Pe o scara larga, indraznesc sa afirm ca am devenit niste trubaduri ai raului.
Sectiunea a doua, "Simt comun si fenomenologie”, vireaza spre teme mari precum credinta, rugaciunea, psihanaliza, psihic si corelatiile lor calitative. Sectiunea a doua, ca si celelalte doua, au o dimensiune strict calitativa. Pe de-o parte, mi-am propus sa scot in evidenta antipozii la care se gaseste lumea, respectiv individul. Pe de alta parte, mi-am propus sa punctez dimensiunea pluri-, inter- si transdisciplinara a unor concepte, stari, fenomene din sferele psihologiei, psihanalizei si teologiei. Metoda carteziana este invocata aici tocmai pentru "pacatul” dualitatii de care se face culpabila in intelegerea dinamicii existentiale a individului. Individul este "acelasi” atat in viziunea unei psihologii "inteligente”, cu viziune, cat si a unei psihanalize si teologii sensibile la dimensiunea existentialista. Raspunsul psihologic la "Dumnezeu” are legatura atat cu desacralizarea unor notiuni crestine, cat si cu fenomenologia lucrurilor simple.
Sectiunea a treia am denumit-o "Stiinta si fenomenologie in problematica raului”. Aceasta sectiune reitereaza, practic, o problema pe care am mai dezbatut-o in lucrarea "Criminologie si psihologie criminologica” (Editura Oscar Print, 2013), lansata la Academia Romana in 2014 prin amabilitatea doamnei profesor Rodica Stanoiu, si anume: dimensiunea fanteziilor si fantasmelor sexuale constiente si inconstiente si contributia lor in comiterea crimei/homicidului. In aceasta reflexie exista unele completari, modificari si adaugiri pe care le-am considerat necesare . Stiinta se reflecta aici prin cele doua elemente ale sale: explicatii "evidence-based” – vezi Robert Ressler, profiler FBI care explica criminalitatea in serie pe baza datelor oferite de psihologia dezvoltarii si psihopatologie; vezi Robert Hare care "disciplineaza” psihopatia pentru prezentul in care raul se maximizeaza constant si explicatii fenomenologice, adica bazate pe introspectie si reflexie. Nu suntem de acord cu pozitia lui Skinner prin care se afirma ca introspectia nu prezinta vreun interes stiintific. I-am raspunde cu urmatorul argument: nici dorinta nu poate fi testata/experimentata in laborator, dar acest lucru nu inseamna ca nu exista. Acelasi lucru il putem afirma si despre lumea fanteziilor si a fantasmelor, mai ales ca la baza lor sta intotdeauna o dorinta, de cele mai multe ori inconstienta (Freud, Klein, Abraham, Perron-Borrelli, Assoun, Nasio, Perelberg, Cartwright etc.).
"Holocaustul mintii. Sau despre psihopatologia sufletului” primeste explicatii in "Lamuriri”.
In dimensiunea fenomenologica si psihologic-fenomenologica, pot concluziona ca maximizarea raului nu poate fi decelata strict stiintific (evidence-based), ci in tandem cu partea fenemenologica, morala, antropologica, sociala, educationala si juridica a proceselor si fenomenelor societale, intr-un anumit context cultural, psihologic si politic. Eseul este o forma de a decripta tinuta morala a unei societati.
Consider ca aceasta sectiune exista ca preambul pentru urmatoarele lucrari in materie de criminologie si psihologie criminologica.
