Descriere - Perfect incomplet
"O liniste deplina ce te inspaimanta aproape. Sau poate ca doar acel batran si uscat copac, uitat parca acolo de o mana neglijenta, iti dadea acest sentiment nepamantean. Un copac pe care el il mai vazuse undeva, candva… demult. Privi in jur si cateva minute ramase intr-o contemplare muta. Nimic nu il deranja. Nimeni nu era prin preajma. Nici macar un singur om cu care sa poata impartasi starea de molcomeala sufleteasca ce-l stapanea. Doar el. Singur. "Ciudat!” isi spuse fara a da insa prea mare importanta gandului. Nu avea el nevoie de nimeni. Totul era asa cum trebuia sa fie. Sau poate chiar mai bine decat ar fi putut spera. Facu cativa pasi si imediat iarba moale ii mangaie talpile goale. O senzatie atat de placuta pe care nu o mai traise demult. Nu mai avusese timp de astfel de banalitati, asa cum le considerau unii.”