Descriere - Parintele Arsenie Boca, Mare indrumator de suflete din sec. XX - O sinteza a gandirii Parintelui Arsenie in 800 de capete
De acum inainte si deocamdata, cel mai bun raspuns la intrebarea "Cine a fost, ce a facut si ce a gandit Parintele Arsenie?” ni-l da cartea de fata, pe care o recunoastem ca cea dintai carte competenta despre Parintele Arsenie, o carte serioasa si vrednica de a fi luata in seama, pe care o recomandam cu toata inima, in vederea folosului duhovnicesc. (Arhimandritul Teofil Paraian)
Ultimul mare praznic sarbatorit de Parintele Arsenie la Sambata
Acesta a fost de Izvorul Tamaduirii (7 mai) din anul 1948, si, dupa spusele unui martor, a fost cel mai inaltator dintre toate praznicele la care participase pana atunci la Sambata. Miscarea religioasa de aici avea deja anvergura nationala.
"Am fost si in anul acesta in pelerinaj la Manastirea de la Sambata de Sus din jud. Fagaras. Cu toate ca sunt un vechi cercetator al manastirii, praznuirea de acum m-a covarsit cu desavarsire.
Timpul era nehotarat, pe alocuri plouase si-n alte parti se pregatea de ploaie. Vineri, in ziua praznicului, a inceput ploaia din zori la manastire, o ploaie marunta si deasa, staruitoare. Cu toate ca ploaia era binevenita pentru pamantul insetat, fiind o binecuvantare de la Dumnezeu, ne sageta totusi inima, intrucat ea avea sa impiedice pe credinciosii pelerini din satele vecine de a veni la praznic. Si ploaia a tinut pana catre ora 8. Atunci, ca prin minune, norii s-au risipit si raze aurii de soare si lumina au inveselit faptura gingasa a manastirii.
Cateva sute de inchinatori venisera din ajun, iar acum au inceput sa curga miile din toate partile. Veneau cu carute pe drumul cel mare pietruit, siruri, siruri. Veneau apoi cete, cete, pe jos, barbati si femei, batrani si tineri, fete si copii. Tineretul din Dragus, Visti, Arpase, Sambete, Lisa si alte sate, in hainele de sarbatoare, maiestrit cusute si impodobite in cele mai felurite si mai placute culori. Inchinatorii cei mai indepartati au fost cei din partile Brasovului, ale Branului, ale Tarnavelor, cu exceptia unor oaspeti distinsi si studenti de la Bucuresti.
Liturghia arhiereasca
La ora 9.30 clopotele manastirii au inceput sa sune intr-un dangat prelung si intr-o armonie cereasca. Doua zeci si patru de preoti in odajdii de mare sarbatoare au iesit intru intampinarea I.P.S. Sale Nicolae, Mitropolitul Ardealului, care venea ca in fiecare an sa slujeasca la altarul ridicat in mijlocul padurii de fag. Miile de inchinatori isi aratau bucuria si multumirea sufleteasca si ingenuncheau cu evlavie in fata inaltului pastor, primindu-i binecuvantarea.
In tot decursul Sfintei Liturghii, alte si alte cete de inchinatori soseau, astfel incat la ceasul predicii am putea spune ca se aflau in jurul altarului cam 10.000 de suflete. Intreg acest popor pastra cea mai adanca reculegere si urmarea cu evlavie desfasurarea Sfintei Liturghii. Raspunsurile liturgice le-a dat si in anul acesta corul din Fagaras, sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. Roseala, iar troparul Invierii, Hristos a Inviat, rasuna ca un strigat de biruinta din miile de piepturi ale inchinatorilor.
Predicarea Evangheliei
Vatra Manastirii de la Sambata a ajuns astazi un puternic amvon de propovaduire. Obisnuit, pelerinii vin la Manastire pentru a se impartasi cu Sfintele Taine si pentru a asculta cuvant de invatatura si zidire sufleteasca. Aceste daruri li se impartasesc in toata vremea. Manastirea de la Sambata in aceasta privinta corespunde pe deplin cerintelor vremii de astazi: ea este o scoala de luminare a poporului, de desteptare din somnul pacatelor, de orientare la o viata curata si de folos oamenilor si placuta lui Dumnezeu. Nu numai la marile praznice, ci duminica de duminica si sarbatoare de sarbatoare, slujitorii manastirii, ieromonahi cuviosi ca: Arsenie, Mihail, Serafim, ierodiaconul Nicolae, toti licentiati si doctori in Teologie, tin sus predicarea cuvantului Evangheliei, dand cu putere invatatura poporului. Ba unii din parintii manastirii au tinut cicluri intregi de predici, pentru tot poporul in general si pentru studenti si tineret in special. (Aici se face referire la Parintele Arsenie, care, se stie, organiza acele "vacante spirituale” la care participau cu mult interes tineri si studenti din Bucuresti si din alte centre universitare.) In felul acesta predicarea Evangheliei la manastire e socotita ca ceva de sine inteles si asteptata cu sete de inchinatori.
In ziua praznicului, rostirea cuvantului fu inceputa de catre I.P.S. Sa Mitropolitul nostru Nicolae. Multimea s-a strans si mai mult in jurul altarului. Era in fata noastra o mare de capete, mii de perechi de ochi atarnau de figura senina, impunatoare, brazdata de cei 66 de ani, dar plina de parinteasca iubire, a I.P.S. Sale Nicolae, Mitropolitul nostru. Predica I.P.S. Sale curgea natural, ca o apa limpede din izvorul sau. A manecat de la cuvintele Mantuitorului: ?De inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea? (Ioan 7, 37), punand in fata ascultatorilor icoana vie, plina de lumina si putere dumneziasca a Mantuitorului Hristos. Multimea asculta miscata si sorbea cu nesatiu din cuvintele vietii.
Au urmat apoi la rand alti 8 predicatori, protopopi, preoti si diaconi: Parintele Prof. Dr. Dumitru Staniloae, a vorbit cu adancime despre Hristos, fantana vietii si a nemuririi. Parintele consilier Nanu din Sibiu, cu strafulgerari de lumina, a marturisit despre realitatea Invierii lui Hristos si despre datoria noastra de a invia cu El. Protopopul Fagarasului, Traian Ciocanelea, a zugravit icoana duioasa a unei cete de femei, in frunte cu o batrana de 70 de ani, care au tinut sa faca pe jos, refuzand de a se urca in camion, pelerinajul la manastire. Parintii ieromonahi: Arsenie, Serafim si Mihail au vorbit despre marile daruri ale manastirii si despre trebuinta innoirii sufletesti a inchinatorilor.
Parintele Mladin a evocat in cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celor credinciosi, aratand ca ctitorii de la Sambata fac parte din ceata mucenicilor credintei lui Hristos.
In incheiere, Parintele consilier Secas din Sibiu a laudat ravna inchinatorilor, mai ales a femeilor, a caror ravna este deosebita. A indemnat apoi pe ascultatori sa-si pastreze credinta si sa implineasca cu sfintenie datinile stramosesti. In fine, a adus multumiri tuturora pentru osteneala ce si-au dat venind in pelerinaj.
Cele noua predici, prin frumusetea si puterea lor, au inviorat pe ascultatori, lucrand adanc in sufletul fiecaruia.
Fantana cea frumoasa
Ca si alta data s-a facut sfintirea apei la fantana de langa altarul bisericii si Taina Sfantului Maslu pentru bolnavi. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfintirea fantanii, botezata ?cea frumoasa? din partea I.P.S. Sale. Aceasta fantana, cladita in mijlocul gradinii de pomi este o noua infaptuire dupa desenele si planurile Parintelui Arsenie. Este o lucrare de mare arta. Numele primit la Botez si l-a dobandit pe buna dreptate”.
Fireste ca regimul comunist nu putea tolera asa ceva si era de asteptat ca in cele din urma sa reactioneze. Avalansa poporului si a tineretului spre Manastirea Brancoveanu i-a speriat. Se banuia ca acolo unde este o asa de mare adunare de oameni trebuie sa fie neaparat si instigatie. Si cine altcineva putea fi spionat si arestat decat "instigatorul”, care devenea incomod si care, in mentalitatea lor, putea ajunge oricand periculos avand in vedere popularitatea pe care a are.
Otilia Radulescu Aroneasa marturiseste ca l-a reintalnit pe Parintele Arsenie in vara anului 1948 la Securitatea din Brasov, unde a fost dusa si dansa pentru cercetari.
"Din spusele gardianului Raicu, un om in varsta, care (dupa posibilitatile lui) m-a ajutat foarte mult, ocrotindu-ma, Parintele Arsenie era inchis in subsolul cladirii. Datorita insa entuziasmului enoriasilor din Schei care aduceau zilnic, in grupuri compacte, mancare la poarta, sau poate altor interese, in ultima saptamana a lunii iulie, Parintele era scos la soare timp de o ora pe zi, pe o terasa a cladirii. La terasa aceasta aveam si noi acces. Eu si prietena mea Ita Tampanaru, eram ?cazate? intr-un birou gol si la amiaza, cand era ceva mai multa liniste, puteam iesi la aer. Parintele Arsenie era imbracat in alb si parea detasat de tot ce-l inconjura. Din cand in cand se uita insa la noi, cu o privire patrunzatoare. Putinele cuvinte pe care ni le adresa erau pline de intelepciune si incurajare.(…) De altfel era stiut ca Parintele Arsenie, arestat ca legionar, nu era vazut cu ochi buni de guvern si, poate, nici de mai marii Ierarhiei Bisericesti.
Totusi, harul sau le impunea respect si teama.”
Aceasta era starea lucrurilor cand Parintele Arsenie a plecat la Prislop.
(Ioan Ginsca, O sinteza a gindirii Parintelui Arsenie in 800 de capete, pp.27-30)
Nr. de pagini : 272
Anul aparitiei : 2012
