Descriere - Origini de Dan Brown
De unde venim? Si unde ne ducem?
Origini este cea mai buna carte scrisa de Dan Brown pana acum.
De aceasta data, profesorul Robert Langdon este invitat la Muzeul Guggenheim din Bilbao pentru a lua parte la ceremonia de dezvaluire a unei inventii care "va schimba fata stiintei pentru totdeauna".
Gazda este fostul student al profesorului, milionarul Edmond Kirsch, ale carui realizari high-tech l-au facut celebru in toata lumea. El va prezenta pentru prima data descoperirea care raspunde la doua dintre intrebarile fundamentale ale omenirii.
Seara meticulos pregatita se transforma insa in haos, pretioasa descoperire a lui Kirsch risca sa fie pierduta pentru totdeauna, iar Langdon, insotit de eleganta directoare a muzeului, Ambra Vidal, este nevoit sa zboare la Barcelona pentru a localiza parola de decriptare a descoperirii lui Kirsch.
Strabatand coridoarele intunecate ale istoriei secrete si extremismului religios, cei doi trebuie sa faca fata unui inamic periculos, al carui singur scop este sa il reduca la tacere pe Edmond Kirsch.
Intr-o cursa contracronometru marcata de simboluri enigmatice si indicii oferite de arta moderna, Langdon si Vidal identifica, in cele din urma socanta descoperire a lui Kirsch si adevarul extraordinar pe care ea il contine.
Dan Brown este autorul mai multor bestselleruri, printre care Codul lui da Vinci, Ingeri si Demoni, Inferno sau Simbolul pierdut.
Romanele lui au fost publicate in 54 de limbi si vandute in mai mult de 200 de milioane de exemplare.
In 2005, revista Time l-a desemnat ca fiind unul dintre cei mai influenti 100 de oameni din lume.
Fragment din roman:
"Podul de lanturi Szechenyi - unul dintre cele opt poduri ale Budapestei - se arcuieste pe mai bine de trei sute de metri deasupra Dunarii. Un simbol al legaturii dintre Est si Vest, este considerat unul dintre cele mai frumoase din lume.
"Ce fac, oare, aici? se intreba Rabi Koves, privind peste balustrada spre apele involburate de dedesubt. Episcopul Valdespino m-a sfatuit sa raman in casa."
Stia ca n-ar fi trebuit sa iasa, insa ceva la podul acela il atragea ori de cate ori se simtea tulburat. De ani multi obisnuia sa vina acolo seara, ca sa cugete in timp ce admira privelistea. Spre est, in Pesta, fatada iluminata a Palatului Gresham se inalta mandra pe fundalul celor doua turnuri ale clopotnitei de la bazilica Sfantul Stefan. Spre vest, in Buda, pe culmea colinei, se profilau zidurile fortificate ale castelului Buda. Iar pe malul Dunarii, in nord, se ridicau turlele elegante ale cladirii Parlamentului, cea mai vasta din Ungaria.
Koves banuia insa ca nu privelistea era cea care-l atragea mereu spre podul Szechenyi, ci altceva.
"Lacatele."
De toate balustradele si cablurile de suspensie ale podului erau prinse sute de lacate, fiecare cu un alt set de initiale, fiecare inchis pentru totdeauna.
Traditia cerea ca indragostitii sa-si scrie initialele pe un lacat pe care sa-l fixeze pe pod si sa-l incuie, pe urma sa arunce cheia in apele Dunarii, unde avea sa fie pierduta pe vecie - ca un simbol al legaturii vesnice dintre ei.
"Cea mai simpla dintre promisiuni, reflecta Koves, atingand unul dintre lacate. Sufletul meu legat pentru totdeauna de al tau.”
Ori de cate ori simtea nevoia sa-si aduca aminte ca dragostea nemarginita inca exista in lume, venea sa vada lacatele de pe pod. Iar seara aceea parea un astfel de moment. Privind in jos, la apele involburate, avea impresia ca, lumea incepuse deodata sa se miste prea repede pentru el. "Poate ca locul meu nu mai este aici."
Clipele care odinioara erau ragazuri tihnite de reflectie solitara - cateva minute singur intr-un autobuz, mersul pe jos pana la lucru sau momentele de asteptare inaintea unei intalniri programate - devenisera acum ceva imposibil de suportat, astfel ca oamenii apelau impulsiv la telefoanele, la castile audio sau la jocurile lor, incapabili sa se opuna dependentei de tehnologie. Miracolele trecutului piereau, sterse de nepotolita sete de tot ce era nou.
Aplecat deasupra apelor Dunarii, Yehuda Koves simtea o oboseala tot mai accentuata. Privirea paru sa i se incetoseze si incepu sa distinga forme bizare, nedeslusite, miscandu-se sub oglinda apei. Deodata, fluviul semana cu o colcaiala de creaturi agitate prinzand viata in adanc."
