Descriere - Marturisiri din mlastina disperarii
O caracteristica esentiala in ce priveste geneza "Marturisirilor" mele este aceea ca eu nu m-am simtit niciodata vrednic, raportat la aceasta nemaiintalnita drama, sa scriu o astfel de carte. Imediat dupa incetarea demascarilor, ceva care nu era in fiinta mea imi venea mereu in constiinta cu intrebarea: cine va fi in stare sa scrie o marturisire despre aceasta drama. Si nu numai sa scrie, ci sa patrunda in esenta acestei drame. Dupa eliberare am citit si am rascitit "Demonii (Posedatii)" lui Dostoievski. Deosebirea intre posedatii lui Dostoievski si posedatii de la Pitesti/Gherla este ca primii erau in conditii de libertate, iar ceilalti erau privati de libertate si chiar de cele mai elementare conditii de trai. Si apoi erau supusi unor suplicii fizice si morale nemaiintalnite. Dupa ce am relatat aceasta drama unui mare teolog (D.P.), acesta imi da dezlegarea, zicandu-mi: Du-te si citeste vietile Sfintilor Parinti si atunci vei intelege. Am citit pe Sfintii Parinti si atunci am inteles. Eu intotdeauna intelegeam ca cel care este mereu in stare sa scrie despre aceasta drama este Costache Oprisan, dar Costache Oprisan a fost ucis in inchisoare. Alte caracteristici ale genezei acestor marturisiri constau in faptul ca eu insumi am trait aceasta posedare pana pe culmile disperarii. Daca smerenia este opusa mandriei si daca trairea uneia duce la Imparatia Cerurilor (Fericiti cei saraci cu duhul caci a acelora este Imparatia Cerurilor), iar cealalta duce la iad, se vede care este rasplata. Nevrednicia mea (smerenia mea) mi-a fost rasplatita de Dumnezeu inscriind in destinul meu ca pe mine sa ma aleaga si sa ma ajute, din cei care au trecut pe acolo, sa scriu despre aceasta drama. Marturisirile mele descriu o problema de metafizica. Cine nu-i certat cu metafizica crestina si cu Sfintii Parinti, va intelege si asimila aceste marturisiri.
"BORDEIANU, Dumitru Gh. - Student la Medicina in Iasi. A fost arestat pe 12 iunie 1948, impreuna cu fratele sau, Alexandru, inchis la Galata si Suceava, unde a fost torturat in timpul anchetei de comisarii Blehan si Danielevici si i s-au creat probe ca ar fi fost legionar si membru al unei organizatii teroriste.
Supus la chinuri ingrozitoare, intr-un lot cuprinzand 123 de tineri, judecat de Tribunalul Militar Iasi (presedinte fiind col. Ion Gheorghe) intr-un simulacru de proces, fara sa aiba posibilitatea sa se apere, este condamnat la 15 ani de munca silnica (sentinta din 23 februarie 1949).
A trecut pe la Suceava si Pitesti, unde a fost batut chiar de prietenul sau, Virgil Bordeianu, intr-un mod bestial si pus sa-l bata pe prietenul lui, Gelu Gheorghiu, si pe seful lui, Costache Oprisan.
Trimis apoi la Gherla si Aiud, a fost anchetat de ofiterul politic col. Ivan (in perioada 1957-1961).
A refuzat eliberarea conditionata, iar dupa expirarea pedepsei a fost trimis cu domiciliu obligatoriu in Baragan, unde a stat in perioada 1963-1964.
Dupa eliberare, a plecat in Australia si a scris cartea "Marturisiri din mlastina disperarii", in care isi face reprosuri legate de momentele de slabiciune pe care le-a avut."
