Descriere - Fundamentele ideologice ale dreptului administrativ. Volumul II, Tomul 2. Specificitatile
Fundamentele ideologice ale dreptului administrativ este titlul unui proiect pe care autorul l-a gandit, construit si ajustat timp de aproape 10 ani. El s-a bazat pe parcurgerea unui numar important de manuale, monografii, tratate, articole si studii de specialitate, din spatiul literaturii juridice romane, franceze, spaniole, italiene, portugheze, germane, engleze si sud-americane, dar si pe multiple surse jurisprudentiale, livrate de instante nationale – judecatoresti sau constitutionale –, de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Sursele de documentare au contribuit in mod covarsitor la configurarea formei si continutului acestui proiect, ce urmeaza a se concretiza in publicarea de catre autor a cinci volume: (i) Volumul I, Tomul 1: Originile; (ii) Volumul I, Tomul 2: ?colile; (iii) Volumul II, Tomul 1: Dialogurile; (iv) Volumul 2, Tomul 2: Specificitatile; (v) Volumul 3: Principiile; (vi) Volumul 4: Izvoarele; (vii) Volumul 5: Categoriile.
Intregul proiect Fundamentele ideologice ale dreptului administrativ se construieste in jurul a doua premise:
1. una ontologica, potrivit careia dreptul administrativ cunoaste sase fundamente ideologice, si anume: – autoritatea publica si puterea publica, ce alcatuiesc esenta ideologica a dreptului administrativ; – administratia publica si serviciul public, care se circumscriu substantei ideologice a dreptului administrativ; – interesul public si ordinea publica, ce se subsumeaza vocatiei ideologice a dreptului administrativ;
2. alta epistemica, in conformitate cu care toate marile institutii ale dreptului administrativ – sistemul institutional al administratiei publice, functia publica, proprietatea publica, intreprinderea publica, actul administrativ unilateral, contracte administrative, contenciosul administrativ, raspunderea administrativ-patrimoniala si contraventionala – pot fi descrise si explicate cu concursul celor sase fundamente ideologice mai sus enumerate, respectiv cu ajutorul multiplelor relatii de asociere, ce se pot statornici intre aceste fundamente, in cadrul unui veritabil sistem.
Despre carte
Volumul II, Tomul 2 – Specificitatile
Volumul Specificitatile isi propune sa infatiseze celor interesati viziunea autorului asupra ceea ce confera specificitate si, implicit, originalitate dreptului administrativ. Pentru a-si atinge scopul, cel care a scris acest volum a plecat de la doua idei cu valoare de premisa: (i) exista sase fundamente ideologice ale dreptului administrativ: autoritatea publica, puterea publica, administratia publica, serviciul public, interesul public si ordinea publica; (ii) prin asocierea celor sase fundamente ideologice ale dreptului administrativ, pot fi definite, descrise si explicate toate marile institutii ale dreptului administrativ: functia publica, proprietatea publica (domeniul public), intreprinderea publica, actul administrativ unilateral, contractul administrativ, contenciosul administrativ si raspunderea administrativ-patrimoniala. Cele sase fundamente ideologice au fost grupate dupa cum urmeaza: – autoritatea publica si puterea publica: se circumscriu esentei dreptului administrativ; – administratia publica si serviciul public: intra in alcatuirea substantei dreptului administrativ; – interesul public si ordinea publica: reprezinta vocatia dreptului administrativ. Cele sase fundamente ideologice ale dreptului administrativ se organizeaza intr-un sistem inchis – si, prin urmare, exclusivist – care insa nu ramane indiferent fata de influentele venite din exteriorul sau, indeosebi dinspre dreptul constitutional, dreptul european si dreptul civil.
Recurgand la rationamente logic formalizate si exploatand consistent multiple literaturi juridice – indeosebi de limba franceza si de limba spaniola – prezentul volum intreprinde analize minutioase cu privire la: (i) semnificatiile fiecarui fundament ideologic al dreptului administrativ; (ii) relatiile angajate de aceste fundamente cu institutiile majore ale dreptului administrativ; (iii) obiectul, continutul discursiv si definitia acestei discipline juridice universitare. Pana la urma, teoria celor sase fundamente ideologice ale dreptului administrativ reprezinta nu numai o modalitate de a prezenta celor interesati fizionomia institutionala a acestei discipline juridice, ci si o metoda – utila, dupa parerea noastra – de invatare a dreptului administrativ.
Despre editia a III-a
Aceasta a III-a editie a prezentului volum teoretizeaza in mod suplimentar pe marginea notiunilor de "ideologie” si "stiinta”, in incercarea de a demonstra locul dreptului administrativ in zona de intersectie dintre cele doua categorii, dar si importanta "teoriei” si a abordarilor sistemice in studiul acestei discipline juridice/ramuri pozitive de drept. Fata de cea de-a doua editie, in mod suplimentar, autorul insista in reproducerea si analiza mai multor definitii de dictionar a celor sase fundamente ideologice – definitii culese din mai multe spatii de cultura juridica (roman, francez, german, italian sau nord-american) – in scopul de a potenta efortul de conceptualizare depus cu ocazia redactarii textului volumului de fata. Totodata, tot cu acest prilej, a fost extinsa analiza facuta inca de la a doua editie, a intregului sistem institutional al administratiei publice (Presedintele Romaniei, Guvernul, ministerele, agentiile guvernamentale, autoritatile administrative autonome de nivel central, prefectii, serviciile publice deconcentrate, consiliile judetene si presedintii acestor consilii, consiliile locale si primarii, secretarii generali ai unitatilor administrativ-teritoriale si administratorii publici). Cei interesati vor putea gasi in aceasta a III-a editie, noi si profunde analize dedicate naturii juridice duale (administrativista si, respectiv, civilista) a fiecarei autoritati publice prezentate si a multiplelor si variatelor relatii angajate intre acestea. Credem ca sunt de un real folos analizele juridico-matematice facute in contextul explicarii modului si a conditiilor in care se stabilesc cvorumul de sedinta si majoritatile necesare, la nivelul consiliilor locale si al celor judetene si cum se angajeaza relatiile dintre cele doua conditii de validitate ale actelor administrative unilaterale, adoptate de catre o autoritate publica colectiva. Cu aceasta ocazie, au fost reproduse formule matematice si imagini grafice, insotite de explicatii, utile in intelegerea specificitatii "jocului decizional” angajat in interiorul fiecarui tip de consiliu – local sau judetean – in functie de numarul total de membri care intra in alcatuirea acestuia. Au fost ameliorate de asemenea analizele initial dedicate "ordinii publice” si, indeosebi, distinctiilor ce se impun a fi facute intre diversele specii ale acestei ordini (din dreptul constitutional, din cel civil, din cel penal, din cel european si, in sfarsit, din cel administrativ), ocazie ce a fost folosita pentru a clarifica diferentele de semnificatii intre: ordinea publica si ordinea de drept; ordinea publica materiala si ordinea publica imateriala; perspectiva juridica si perspectiva economica asupra ordinii publice.
Despre autor
Cristian Clipa este conferentiar universitar in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara. Este avocat si membru al Consiliului Baroului Timis si a fost Prodecan al Baroului Timis.
