Eu, Tituba, vrajitoarea neagra din Salem - Conde, Maryse

Descriere - Eu, Tituba, vrajitoarea neagra din Salem

Premiul Noii Academii Suedeze pentru Literatura 2018

Grand Prix Litteraire de la Femme 1986

Traducere din limba franceza si note de Alexandra Cozmolici

Fiica a unei sclave violate de un marinar englez in drumul spre Barbados, Tituba se naste din tragedia mamei: Abena da viata pe un pamint strain, in care mirosul singelui pluteste peste plantatiile colonistilor. Ramasa orfana la sapte ani, Tituba, curind eliberata, e luata in grija si initiata in tainele tamaduirii si ale magiei de batrina Man Yaya. Dragostea ei pentru John Indian o aduce insa din nou in robie, purtind-o departe, in America, sub stapinirea pastorului Parris, pina in comunitatea puritana din Salem. Acuzata de vrajitorie, ajunge intr-o celula alaturi de Hester Prynne, eroina romanului Litera stacojie de Nathaniel Hawthorne. De pe tarmurile Barbadosului de secol XVII, umbrite de realitatile crude ale comertului cu sclavi, Tituba, singura victima neagra a proceselor vrajitoarelor din Salem (1692-1693), isi rememoreaza viata plina de incercari extraordinare si puteri mistice. Desi protejata de spiritele celor dragi, Tituba nu va scapa de minciuni si de acuzatiile din acele vremuri. Uitata de marea istorie, figura Titubei prinde astfel viata in universul fictional al lui Maryse Conde pentru a spune, cu o voce moderna, fermecatoare si plina de ironie, o poveste tulburatoare despre asuprire, solidaritate si supravietuire.

"Conde este unul dintre cei mai prolifici scriitori din Caraibi si poate cea mai puternica voce feminina din literatura contemporana a Americilor.” (Choice)

"Jucausa si necrutatoare deopotriva, cartea lui Conde critica fara ocolisuri versiunile masculine, albe ale istoriei si ale literaturii, luindu-le subversiv in posesie.” (Publishers Weekly)

"Pentru mine, Tituba nu e un roman istoric. Tituba este exact opusul unui roman istoric. Nu m-a interesat cum ar fi putut sa fie viata ei reala… Am inventat-o de-adevaratelea pe Tituba. I-am dat o copilarie, o adolescenta, o maturitate. Totodata, am vrut sa fac din ea un fel de erou feminin, o eroina epopeica asemenea legendarei Nanny of the Maroons. Am ezitat intre ironie si dorinta de-a fi serioasa. In final, a iesit un fel de personaj eroicomic.” (Maryse Conde)