Descriere - Emil Rebreanu. Eroul de la Ghimes-Faget
"Despre viata-mi sufleteasca: nu ma pot impaca cu gandul ca pacea e atat de departe, iar moartea deasupra mea. Si unde-mi sunt visele visate, pentru cari a trebuit sa indur atatea dureri?” (Emil Rebreanu, 12 februarie 1916)
"Ranile mi sa€‘or mai vindecat, dar cea€‘s acestea pe langa cele sufletesti dea€‘acum? Si nu ma voi afla bine si nu voi fi linistit pana dureaza acest razboi si cat ma va mustra constiinta ca poate chiar eu voi omori pe… Liviu…” (Emil Rebreanu, 9 septembrie 1916)
Destinul lui Emil Rebreanu si sfarsitul sau tragic sunt inteligibile intr-o perspectiva istorica mai ampla si daca tinem seama de unele repere si conditionari suplimentare. Astfel, tentativa unui ofiter de nationalitate romana din armata austro-ungara de a abandona "steagurile” sub care fusese chemat pentru a trece "la inamic”, de acelasi neam in cazul de fata, reprezinta un caz elocvent de redimensionare radicala a loialitatilor, mai exact avem de-a face cu prabusirea loialitatii romanesti pentru "bunul imparat” si pentru statul austro-ungar si replierea ferma a romanilor pe directia valorilor si a referintelor care sustineau propria identitate nationala. (Ion Carja)
