Descriere - Educatia crestin - ortodoxa a copiilor in zilele noastre
Eseul "Educatia ortodoxa a tinerilor” a aparut in anul 1960, intr - o vreme in care revolutia culturala incepea sa se intensifice, iar fructele ei rasareau la tot pasul, spre groaza sensibilitatilor premoderne sau a naivilor care asteptau izbavirea din triumful confortului postbelic. Chiar daca a trecut mai bine de jumatate de secol de la prima editie, scrierea episcopului ramane mai actuala ca niciodata, mai ales ca problemele identificate nu au cunoscut nicio ameliorare, ba chiar s - au amplificat la proportii pe care un crestin crescut la scoala Filocaliei le - ar fi putut, de altfel, anticipa. Si asta pentru ca, asa cum surprinde perfect autorul, schimbarea teoriilor despre educatie, trecerea de la modelul crestin la un model freudian, nu avea cum sa ramana fara urmari nefaste.
Grabbe il identifica pe Sigmund Freud drept unul dintre responsabilii semnificativi ai degringoladei. Si, intr - adevar, in anii de dupa razboi, voga psihanalizei nu dadea semne ca ar putea cunoaste vreo epuizare. De atunci, modele s - au mai schimbat, insa doar in aparenta. Pentru ca nucleul dur, ceea ce ramane, cand toate zorzoanele psihanalizei sunt date la o parte, este, fara indoiala, de neatacat pentru toata modernitatea.
Ideea, de pilda, ca educatia copiilor trebuie administrata in afara contextului religios reprezinta o axioma atat a psihanalizei cat si a celorlalte teorii moderne, care ii sunt mai mult sau mai putin tributare. Pentru Freud, dar nu numai, relatia copilului sau a omului cu Dumnezeu semnifica o patologie, si nu o normalitate. "(…)religia este compatibila cu o nevroza infantila, si (…) umanitatea va depasi aceasta faza nevrotica, asa cum multi copii, crescand, isi depasesc nevroza, intru totul similara”, scria patriarhul psihanalizei in "Moise si monoteismul”. De aici se nasc deosebiri uriase de abordare si se casca diferenta intre doua lumi. Dar nu se rezuma doar la atat. Pledoaria pentru urmarirea necenzurata a placerilor, satisfacerea instinctelor celor mai de jos, in absenta carora ar aparea nevrozele, inversarea raportului intre procreere si activitate sexuala, reprezinta doar cateva dintre contributiile semnificative ale lui Freud la bagajul de intelepciune contemporan. Din acest punct de vedere, dupa cum remarca episcopul, este fireasca si necesara recomandarea de catre psihanalisti a educatiei sexuale de la varste cat mai fragede. Chiar daca este adevarat ca promotorii coruperii copiilor nu si - au extras argumentele doar din panoplia freudiana, contributia maestrului vienez la pansexualismul contemporan, declinat in special prin arta secolului XX, ramane greu de egalat. Asadar, departe de a constitui o relicva numai buna de pus in insectarul ideilor datate, psihanaliza este in continuare o forma mentala cuceritoare. Iar aceasta atractie, dupa cum admite chiar episcopul Grabbe, dar si cercetatori mai recenti ca Jean - Claude Larchet, provine si din faptul ca psihanaliza descrie realist o parte din viata interioara a omului cazut.
In aceeasi ordine de idei, ceea ce se poate constata cu usurinta in majoritatea teoriilor contemporane cu staif despre educatie este absenta oricarui referential crestin ortodox. Ba mai mult, cand nu apar influente New Age din ce in ce mai subtile si invazive, notiunea unui Creator al lumii este complet eludata. Nu este de mirare atunci ca pledoariile pentru morala nu isi mai gasesc locul, ca se creeaza distante tot mai mari intre generatii, ca din ce in ce mai multi copii devin, practic, cobai pentru experimente sociale, derulate prin intermediul scolilor publice, samd.
Meritul fundamental ale cartii este de a arata cat de importante sunt presupozitiile antropologice pentru educatie si, nu in ultima instanta, pentru felul in care arata lumea. Privita astfel, insistenta ortodoxa pentru cultivarea virtutilor si abolirea patimilor depaseste categoriile pisalogelii pietiste, devenind, in fapt, singura cale, sub speciae aeternitatis, pentru dobandirea mantuirii, iar in ordine lumeasca, pentru dobandirea pacii interioare. (Fragment din prefata volumului, semnata de Ninel Ganea)
Prefata in intregime aici, partea I si aici, partea a II a.
Volumul contine alaturi de eseul episcopului Grabbe, un fragment despre educatia crestina din Calea spre mantuire a Sf. Teofan Zavoratul, Cuvantarea catre tineri despre dreapta folosire a literaturii grecesti a Sf. Vasile cel Mare si un fragment din Discursul funerar despre Marele Sfant Vasile, episcop al Cezareei din Cappadocia al Sf Grigore din Nazianz, texte care dau consistenta unui demers editorial intitulat Educatia crestin - ortodoxa a copiilor in zilele noastre
