"Tu ai fost prima bataie a inimii mele indragostite.
%u0218i ultima bataie a inimii mele frante.”
Atunci cand pictezi o femeie in ritmul alert al pasiunii, o incatusezi inevitabil cu dorinte interzise, iar Rayson Donowan a constientizat acest lucru inca de cand a incercat sa o seduca pe tanara si inabordabila, Amelia Stown.
"- Esti ca un tatuaj permanent, Ray. Invizibil, insa permanent.”
Dragostea lor reprezinta un blestem al imbratisarilor clandestine, dar iubirea nu se cere, ea se ofera, sa daruieste, se imprima involuntar dezlantuind aerul dorintei.
"Erau ca doua personaje din doua carti diferite
care se intalnisera la o pauza dintre capitole.”
Antidotul pentru fericirea ta reprezinta acceptarea realitatii si a vindecarii prin iubirea de sine, pentru ca trebuie sa fii constiinta ca fiecare pas departe de el reprezinta de fapt, un pas inapoi spre tine. Iar Rayson Donowan si Amelia Stown sunt imperfecti, tatuati cu defecte, dar care stiu sa iubeasca perfect intr-un duet al armoniei absolute.
Drumul inapoi este o lectie despre vindecare, in care El nu are reguli, el face regulile, insa Rayson a invatat prea tardiv sa iubeasca, iar asta l-a distrus.
Amelia si-a invatat propria lectie.
Tu cand o inveti pe a ta?
"Nu pierdem niciodata un om. Pierdem o parte din noi.”
