Descriere - Controlul financiar-contabil la intreprinderi si institutii publice
Teorie si practica, concepte metodologice, reglementari, cazuri aplicative
In cadrul reformei economice din Tara noastra – aflata inca in curs de desfasurare – actul managerial presupune, ca un tribut deosebit de important, controlul permanent si sistematic asupar activitatiilor economice ale intreprinderii – indiferent de structurile organizatorice si forma de propietate in care acestea se realizeaza, precum si asupra activitatii unitatiilor administrativ-teritoriale sau ale institutiilor publice care gestioneaza bunuri – atat din domeniul public, cat si din cel privat, ale statului.
Controlul este o functie a conducerii care asigura cunoasterea si perfectionarea modului de gestionare a patrimonului si de orientare, organizare si desfasurare a activitatii de productie, reparatie si desfacere:
Cunoasterea, de catre factorii interesati a modului de desfasurare a activitatiilor economice in conditii de legalitate si libera initiativa este o cerinta a conducerii pe baza criteriiilor de profit.
Cunoasterea este un obiectiv necesara si conducerilor societatilor comerciale (intreprinderilor) din orice domeniu de activitate in vederea ghidarii actiunilor orientate catre eficienta maxima. De asemenea, cunoasterea situatiei economico-financiare a intreprinderilor serveste in luarea deciziilor referitoare la colaborarile reciproce.
In conditiile economiei de piata, controlul, ca forma de cunoastere are in vedere: Interesele agentilor economici (societatilor comerciale) bazati pe profit, interesele tertilor agenti economici si interesele statului.
Prin control, conducerea isi asigura informarea dinamica si reala, ceea ce determina concluzii de valoare si decizii de calitate.
Controlul patrunde in esenta fenomenelor si contribuie efectiv la o conducere stiintifica si eficienta, sesizeaza aspectele negative in momentul in care acestea se manifesta ca tendinta si intervine operativ pentru prevenirea si lichidarea cauzelor care le genereaza.
Controlul nu se rezuma sa constate manifestarea neajunsurilor ci contribuie si la previziunea desfasurarii activitatii, a posibilitatilor aparitiei deficientelor si anomaliilor.
Pentru obtinerea profitului maxim, pe langa evaluarea rezulatelor in raport cu obiectivele stabilite, controlul contribuie si la prevenirea tendintelor si fenomenelor care necesita decizii de corectie.
