Descriere - Cardinalul. Arhiereul Iuliu Hossu, simbol al Marii Uniri din 1918
Scenariu cinematografic literar pentru filmul istoric biografic omonim. De la viata la film cu o suita de evocari, marturii si confesiuni
Pe coperta, fotografie facuta de Samoila Marza la 1 Decembrie 1918, in care este imortalizat momentul citirii Rezolutiei Unirii cu Tara de catre Iuliu Hossu si imagini din filmul "Cardinalul”
Editie aparuta sub egida Fundatiei Transilvania Leaders in Anul "Cardinal Iuliu Hossu” (2025)
Imnul "Lauda Arhiereului Iuliu Hossu”, pe versuri de Adrian Popescu
Cuvinte insotitoare: Ioan-Aurel Pop, Ana Blandiana, Gelu Hossu, Ruxandra Cesereanu, Adrian Cioroianu, Ovidiu Ghitta, Lucian Turcu, Valer Hossu,
Petronela Negosanu, Emil Bosca-Malin, Ioana-Mihaela Bonda, Sergiu Soica
Interviuri si cronici despre film de Ioana Diaconescu, Dana Duma, Claudiu Tarziu, Emilia Chebac, Ioan-Pavel Azap, Mircea Morariu, Viorel Ilisoi.
Editie conceputa de Vasile George Dancu si Alina Hucai
Fericitul Episcop IULIU HOSSU, Doctor in Filosofie si Teologie, primul Cardinal al neamului romanesc, Martir pentru credinta, beatificat de Papa Francisc pe 2 iunie 2019, la Blaj: "Vesnicia mi-a dat si mie paharul bucuriei. Sunt recunoscator lui Dumnezeu si neamului! Azi, de aici, din locul de singuratate, binecuvant pe toti cei din viata, participanti la Marele Act din 1918, pe nepotii si stranepotii lor; binecuvant satele si orasele iertand gresitilor si nevoind sa supar pe nimeni nici in vis. Dumnezeu sa-i impartaseasca pe toti din jertfa milei si laudei!”
Editorul: Deloc intamplator, aceasta carte vede lumina tiparului intr-o alta zi de 1 DECEMBRIE, la 107 ani de la acel Prim 1 Decembrie (1918), sfant pentru romani, cand Episcopul IULIU HOSSU a citit Proclamatia Unirii Transilvaniei cu Tara-Mama, la Alba Iulia, pe Campul lui Horea. Va dorim sa va lasati ghidati, cuceriti si inspirati de modelul uman al Cardinalului IULIU HOSSU, sa cititi cartea si sa vedeti filmul!
Fragment din scenariul literar "Cardinalul”:
"Il revedem pe Episcopul Iuliu Hossu, tanar, citind de la tribuna Proclamatia Unirii cu Tara. Multimea de oameni stransi in piata din Alba Iulia il asculta.
MULTIMEA
Da, vrem Unire! Vrem Unire! Unire!
IULIU HOSSU
Acesta-i Ceasul Dreptatii! Fratilor intru neam, va amintiti de zilele de intuneric, cand va vesteam prin sutele de spitale ca Dreptatea va invinge? Va aduceti aminte ca va spuneam ca se apropie Ceasul Bucuriei noastre? Ei bine, ceasul acela a sosit! Da, fratilor, Unire! Ceasul Unirii! Multi au dorit sa vada ceea ce voi vedeti si ei n-au vazut; sa auda ceea ce voi auziti acum si ei n-au auzit. Ochii vostri lacrameaza fericiti ca vad si urechile ca aud buna vestire a Unirii noastre pe veci! Ascultati! Astazi, prin hotararea noastra, se infaptuieste Romania Mare, una si nedespartita, rostind fericiti toti romanii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Tara-Mama, Romania!
MULTIMEA
Ura! Uraaa! Traiasca Romania Mare! Ura!”
NOTA EDITORULUI
Scenariul cinematografic literar transformat in carte este o specie literara relativ recenta, inca in formare in privinta solutiilor de editare alese. Pana in prezent, in literatura romana avem prea putine exemple precedente: Kontinental 25 al lui Radu Jude, Matca, imprint Curtea Veche Publishing; Meda sau Partea nu prea fericita a lucrurilor si Totul e prea departe de Emanuel Parvu, Editura Scoala Ardeleana; Capul de zimbru dupa Vasile Voiculescu, al lui Lucian Pintilie, publicat pe LiterNet.
Astfel, pe de o parte, observam cum scenariul ca opera literara migreaza spre o alta zona artistica, devenind obiect de interes comun, din acest moment, atat pentru publicul de cinema, cat si pentru cititorii de teatru, de literatura, in general; pe de alta parte, apare un proces foarte interesant, acesta intorcandu-se, asa cum se intampla si in cazul fratelui mai mare, teatrul, la obarsia sa, acolo de unde a pornit, mai precis la cuvant – doar ca la cuvantul scris – stim ca primele forme teatrale s-au manifestat sub forma expresiilor artistice orale spontane sau organizate (dansuri, ritualuri religioase, serbari in cinstea zeilor, regilor, eroilor etc.), cele mai vechi moduri prin care oamenii au explorat conditia umana, emotiile, gandurile, actiunile, relatiile, raporturile cu ceilalti oameni din comunitate ori cu entitati superioare etc.
Toate operele literare create pentru a fi reprezentate pe scena fac parte din genul dramatic, cu cele patru specii ale sale, fiecare avand caracteristici proprii, care au evoluat de-a lungul istoriei literaturii (tragedia, comedia, drama, tragicomedia), si se remarca printr-o structura specifica, menita sa faciliteze reprezentarea in cadrul spectacolului, identificabile prin elementele fundamentale: actele, scenele, dialogul, monologul, indicatiile scenice (didascaliile). Specie moderna, scenariul literar destinat punerii in scena la scala cinematografica preia, continua, dar si dezvolta, totodata, aceste pattern-uri, fiind structurat in secvente (scene) insotite de didascalii (esentiale pentru descrierea personajelor, cadrului si actiunii) si replici (dialoguri si monologuri) ale personajelor.
Ca si in cazul pieselor de teatru transpuse pe scena, nici in cinematografie, viziunea regizorala nu inseamna obligatia de a respecta intru totul scenariul literar, regizorul avand libertatea de a modifica, de a restructura baza de la care a pornit, din considerente artistice si care urmaresc crearea unui produs artistic cu o viata si o identitate proprie. Acelasi lucru il intalnim si in cazul ecranizarii unor romane celebre, unde constatam diferente intre cele doua forme de creatie produse de doi creatori cu viziuni diferite.
Asa cum veti observa dupa ce veti viziona productia cinematografica si veti citi cartea, scenariul literar din Cardinalul are, cum se intampla de fiecare data, o structura partial diferita decat cea a scenariului regizoral al filmului, continand si cateva secvente care nu au mai fost folosite la montaj (povestea filmului o puteti afla citind sectiunea de interviuri cu regizorul Nicolae Margineanu), replici uneori mai extinse, o organizare si un final diferit. Astfel, cele doua forme de creatie artistica isi pastreaza individualitatea si autonomia proprie, avand in vedere formele lor diferite de reproducere (una pe hartie, alta pe pelicula), iar consumatorul de arta, daca are dorinta de a le cunoaste pe amandoua, dobandeste si posibilitatea de a le compara, de a le intelege si de a se bucura de experiente si viziuni culturale diferite.
Pentru o mai buna receptare a scenariului literar si a filmului istoric biografic Cardinalul, am considerat necesar sa inseram un prim ciclu de texte lamuritoare scrise de biografi, istorici, cercetatori stiintifici, scriitori, pentru o mai clara fixare a cadrului istoric si urmarind punerea in lumina, din mai multe unghiuri, a vietii si personalitatii Episcopului-Cardinal Martir Iuliu Hossu, iar la final am reconstituit, prin interviuri si cronici, povestea productiei cinematografice. Astfel, descoperim cum, printr-un soi de fericita alchimie, viata si istoria devin arta, literatura, film, ramanand impregnate in memoria colectiva a umanitatii. Suntem oameni, traim doar in istoria mica, ori suntem claditi sa faurim Istoria Mare, asa cum a facut primul Cardinal al romanilor, Iuliu Hossu, si ducem mai departe prin lume povesti catre alte generatii. Aici stau frumusetea si lumina.
