Descriere - Blaga. In cautarea numelor
"Increderea lui o uimi pe Cornelia si o facu sa spere din nou. Chipul surazator al lui Lucian, precum si ceva nou in felul sau de a fi ii atrasera atentia. Ce se intamplase in acea zi? Pe unde umblase de a ajuns asa de tarziu acasa? De unde ii venea aceasta certitudine? Facuse vreo intelegere cu tovarasii?! Asa cum il cunostea, nua€‘i venea sa creada ca Lucian ar fi putut sa accepte targul cu comunistii si saa€‘si vanda constiinta. Nici chiar de dragul ei sau al lui Dorli. Sa aibe, oare, femeia aceea, Elena Daniello, noua muza, o atat de mare influenta asupra lui incat saa€‘i fi redat pofta de viata si de scris?! Si ea, Cornelia, cea€‘ar putea sa faca daca el se indragostise de o alta femeie?! Saa€‘i interzica sa€‘o mai vada? Nu putea! Era ca si cum ia€‘ar fi cerut sa nu mai scrie, sa nu mai respire… Ori de cate ori aparuse o noua iubire in viata lui (Domnita, Eugenia, Coca), Cornelia retraise cu si mai multa intensitate perioada de inceput a dragostei lor. Se reindragostea cu fiecare femeie care ii starnea o noua pasiune sotului ei. Ii recunostea gesturile de altadata, starile, tresarirea si tremurul, nevoia de a iesi din casa, ii imbratisa, patimasa, dorinta. Ii simtea clocotul, freamatul, puterea de a crea. Si sea€‘ntorcea singura, dar fericita, in trecut. In prima zi. Intra€‘o frumoasa zi de octombrie din anul 1916.”
Lucian BLAGA (9 mai 1895 – 6 mai 1961) a fost poet, dramaturg, eseist, prozator, traducator, jurnalist, filosof, precum si profesor universitar, academician si diplomat. Ca poet s-a afirmat inca din 1919 cu volumul Poemele luminii. Au urmat Pasii profetului (1921), In marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpana apelor (1933), La curtile dorului (1938) si Nebanuitele trepte (1943). A scris si zece piese de teatru, cele mai cunoscute dintre operele sale dramatice fiind Mesterul Manole si Avram Iancu. Opera filosofica este alcatuita din Trilogia cunoasterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor si Trilogia cosmologica.
A fost diplomat, activand intre anii 1926 si 1939 in politica externa a Romaniei in calitate de atasat si consilier de presa, subsecretar de stat si ministru plenipotentiar. A devenit membru al Academiei Romane in 1937. Obtinand postul de profesor la Universitatea din Cluj, a revenit in 1939 in tara, dedicandu-se carierei academice. A colaborat cu mai multe ziare de atitudine (Vointa, Patria) si reviste de cultura (Gandirea, Cultura etc.), editand in 1943, la Sibiu, unde se gasea in refugiu cu Universitatea, revista Saeculum. Indepartat de regimul comunist din invatamant (1948) si din Academia Romana, a fost cercetator la Institutul de Istorie-Filosofie din Cluj (1949-1951), apoi bibliotecar-sef si director adjunct la Filiala Bibliotecii Academiei din Cluj (1951-1959). Ca traducator s-a remarcat, in special, prin traducerea poemului dramatic Faust de Goethe.
Interzis dupa instaurarea regimului comunist in Romania, Lucian Blaga a continuat sa creeze, lasand in urma sa o impresionanta opera, editata postum de fiica sa, Dorli Blaga. Este vorba despre aproximativ 250 de poezii, patru volume filosofice, proza literara (Hronicul si cantecul varstelor, Luntrea lui Caron), 2.000 de aforisme, o piesa de teatru (Anton Pann), eseuri, antologii de poezie populara, traduceri din lirica engleza si universala. In total, conform testamentului sau editorial, au ramas nepublicate, la moartea sa, 21 de volume de scrieri diverse.
Este inmormantat in satul copilariei sale, Lancram.
