Legende si pasteluri - Alecsandri, Vasile

Descriere - Legende si pasteluri

S-acel rege-al poeziei, vecinic tanar si ferice,
Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice,
Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri,
Ce-nsirand margaritare pe a stelei blonda raza,
Acum seculii strabate, o minune luminoasa,
Acum rade printre lacrimi cand o canta pe Dridri.” – MIHAI EMINESCU

Bine vorba nu sfarsea,
Din rau iata ca iesea
Zimbrul aprig ca un zmeu,
Cu lungi coame ca de leu,
Si cu coarne otelite
Si cu aripi la copite.
Fiara crunta si turbata
Pleca fruntea ei cea lata
Si sarind, mugind, da zor
Peste mandrul vanator.
Iara Dragos s-atinea,
Si, cel zimbru cum venea,
Ghioaga-n frunte-i arunca
Fruntea-n doua-i despica!
Apoi capul ii taia,
Intr-o lance il punea
Si pleca in veselie
Pe frumoasa lui mosie,
De pagani sa o fereasca
Si ca domn sa o domneasca!