Descriere - Evaluarile nationale din perspectiva pedagogiei competentelor. Partea I
Impact si consecinte. Partea I - Abordari teoretico-reflexive
Lucrarea se achizitioneaza impreuna cu Partea a II-a - Evaluarile nationale din perspectiva pedagogiei competentelor – Impact si consecinte. Abordari metodologico-experimentale.
Lucrarea abordează o temă centrală a ultimelor decenii – evaluarea școlară, care suscită interes și, in egală măsură, are numeroase efecte in viața fiecărei persoane, dar și la nivel organizațional sau social.
Abordarea evaluării școlare, in prezenta lucrare este realizată in contextul comparativismului și al introducerii sistemului examinărilor la nivel național și internațional -, corelată strans cu alte preocupări și teme majore din domeniul teoriei și practicii pedagogice: invățămantul centrat pe competențe, ca pedagogie integratoare a problematicii din campul educațional, impactul teoriilor socioconstructiviste asupra educației in general, dar, mai ales, asupra evaluării, problematica evaluării elevilor și instituțiilor, ca activitate de valorizare a rezultatelor, precum și a procesualității care a condus la performanțele respective, pedagogia interactivă, cu toate implicațiile sale asupra sistemului metodologic de predare-invățare-evaluare etc.
Valoarea și noutatea temei este dată,așadar, de abordarea Evaluărilor Naționale din perspectiva unei paradigme actuale, cea a competențelor.
Lucrarea este structurată pe două volume. Această primă parte ilustrează intr-o dimensiune teoretico-reflexivă impactul și consecințele generate de evaluările școlare/naționale.
Capitolul I ("Fundamente teoretice privind evaluarea in invățămantul preuniversitar”) abordează aspectele generale ale acestei activități importante a procesului instructiv-educativ, aducand o inventariere a definițiilor conceptului, o prezentare diacronică a evoluției acestuia, ce a impus o redefinire a funcțiilor, a modelelor, a formelor și chiar a culturii evaluative. Un subcapitol este destinat modalităților de valorificare a evaluării in practica școlară, demonstrand ideea conform căreia, in prezent, această activitate trebuie privită ca un mijloc și nu ca un scop in sine.
Asigurarea transparenței actului evaluativ, imbinarea metodelor tradiționale și alternative de evaluare, dar și necesitatea dezvoltării competenței profesorilor sunt argumente in susținerea impactului pe care evaluarea il are in practica școlară.
In cel de-al doilea capitol ("Aspecte psihopedagogice și metodologice ale formării și evaluării competențelor in școală”) se incearcă punerea in relație a evaluării cu paradigma competențelor. In subcapitolul ”Paradigma competențelor, in contextul redimensionării instruirii și evaluării”, sunt inventariate definiții, caracteristici, elemente structurale, tipuri, fiind subliniată ideea necesității reconsiderării curriculumului școlar național din perspectiva revalorizării competențelor. Privită ca un element component al curriculumului, evaluarea trebuie să interacționeze permanent cu celelalte elemente structurale.
In acest sens, este argumentată necesitatea relației dintre curriculum și evaluare, dar și nevoia unei reconstrucții curriculare, generate de un system evaluativ consistent și pertinent.
Cel de-al doilea subcapitol "Aspecte metodologice ale formării și evaluării competențelor in școală” sintetizează modele, strategii și metode de formare și evaluare a acestora, propuse de autori romani și străini.
Problema Evaluărilor Naționale din perspectiva pedagogiei competențelor este atent descrisă in capitolul III al lucrării, care oferă un scurt istoric, o prezentare a funcțiilor evaluării, adaptate examenelor naționale, specificitatea acestora, raportată la cadrul legislativ, dar, mai ales, impactul și consecințele pe care le generează evaluările naționale, atat la nivel micro, cat și la nivel macro.
Punerea in relație cu evaluările internaționale a condus, pe de o parte la evidențierea mai articulată a notelor caracteristice a evaluării din sistemul romanesc de invățămant, dar, in egală măsură, și la necesitatea armonizării acestora cu evaluările organizate la nivel european (PISA, PIRLS, TMSS).
Intregul demers este susținut de o documentare bibliografică și webografică solidă, de actualitate și reprezentativă sub aspectul autorilor și titlurilor consultate. Textul este alert, neevitandu-se problemele nerezolvate, aspectele dificile, controversate sau critice, fundamentandu-se și anticipand un demers metodologic-experimental, prezentat in cel de-al doilea volum.
Rezultat al unor acumulări teoretice, interogații, reflecții, dar și al experienței de mai bine de 20 de ani de practică educativă, lucrarea se adresează specialiștilor din domeniul Științelor educației, dar, in același timp, și elevilor, părinților și tuturor celor preocupați de problematica evaluării școlare.
