Descriere - Calendarul dupa Caragiale
Autori: Calin-Andrei Mihailescu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu
Călin-Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima & Rodica Zafiu (august 2002, 2 Mai octombrie 2002, Toronto) Calendarul după Caragiale: pentru tot rom?nul, fie că-i bun ca seminţele sau rău ca (precum) caviarul! Pentru doamne şi alteţe, pentru domni şi domnisoare, pentru felceri şi sudori, secretare şi feciori. Calendarul dupa Caragiale: c?te una pe fiecare zi a democraţiei rom?neşti cu dinţi; căci, dacă fiecare noapte dormită e o noapte pierdută, orice zi fară Caragiale e o trădare a neamului la fel de nepedepsită cam ca toate celelalte. Faceţi-o cadou prietenilor şi mai cu seamă duşmanilor, că un duşman incult şi neprevenit nu-şi merită nici măcar numele. Şi-apoi, n-aduce anul Caragiale ce aduce ceasul rău. Iar dacă o faceţi cadou prietenilor sau rudelor prietenoase, să ştiţi că peretele pe care nu at?rnă Calendarul dupa Caragiale e mai sensibil la igrasie şi cutremure. A se mai şti că acest Calendar nu s-a născut din b?ţ?iala festivistă ce a electrizat ?n acest an mica noastră republică, prinsă ca ?ntr-o menghină, ?ntre UNESCO şi NATO, la 150 de caragiali putere. Nenea Iancu s-a facut scăat invoc?d o criză de sciatică pentru a sta la Berlin şi a nu participa, ?n 1912, la b?lciul celebrărilor dedicate lui, pe-atunci sexagenar. Cum ţi s-ar părea delicată cititoare şi politicos cititor să profităm de absenţa lui pentru a-l preacinsti cum sigur că n-ar fi vrut-o? Calendarul după Caragiale nu-i aniversar; e, mai degraba, fatal. Căci, zi de zi, chinezeşte, picurate vorbele sale ne-or lumina umbrele, adulmeca luminile şi trage de urechi atunci c?nd acestea din urmă nu vor sta să asculte vocea rezonului. Spiritul lui Caragiale se ?ntinde ca o umbră luminoasă peste toată noima şi b?iguiala romanului, oric?t de greu i-ar fi aceluia să fie rom?n şi nu calmuc, gepid sau american. ?n filele şi zilele Calendarului după Caragiale vă veţi găsi acompaniaţi de vorbele - majoritatea, cel puţin - at?t de bine ştiute ale lui Nenea Iancu. Nu veţi fi singuri: un veac de istorie fără lipsă de pată vă priveşte. Z?mbiţi, deci, şăgalnic trecutului, căci prezentul vă va avea, oricum, ?n grijă, pază şi protocol. Selecţionerii acestui volum tridimensional au curajul să vă mărturisească: ei nu şi-au tocit coatele pe băncile bibliotecilor bucureştene ca să facă acest Calendar. Dimpotrivă. Adică, revenind, ca tot rom?nul imparţial, care din Austria, care din Italia, care din Canada, ei s-au ?nt?lnit premeditat pe plaja de la Doi Mai, unde şi-au julit şi coatele, şi genunchii recitindu-l pe Caragiale. I-au tras vorbele afară din comedii, din schiţe, din nuvele şi povestiri, din articole politiceşti şi de alte soiuri, din amintiri, ba chiar şi-au v?r?t nasul p?rlit p?nă şi ?n corespondenţa jup?nului. Pentru tine, graţioasă cititoare şi onorabile cititor, ei au pus la fiece zicere c?te-un semn de carte, ?ntocmit taman cu cuvintele autorului, spre a se şti cine, cui, unde şi de ce a grait. Voiai mai mult? Ia-ţi şi tu un bilet la Sovata, sau măcar la Neagra Sarului. Cărţile ?mpuiate de nisip, berea prea nerăbdătoare să se ?ncălzească şi alergatul către marea mai ales răcoroasă i-au epuizat pe antologatori. Din această osteneală nu lipsita de speranta, ei ?ti urează la mulţi ani şi la mult mai multe zile.
6 decembrie: Sunt compromentată... Mi-ai omor?t viitorul, d-le Nae. Didina, (D-ale carnavalului, III, 1), Memento: Sf?ntul Nicolae
16 decembrie: Fraţilor! Vremea vorbelor a trecut; acum are să sune ?n sf?rşit ceasul faptelor. Prezidentul, care m?ncase la '48 jimbla exilului ?n formă de tăinuri turceşti, la Brussa, la 11 februarie, către ceilalţi conspiratori, care, scr?şnind din dinţi, ?l aclamă ridic?nd pumnii ?ncleştaţi, ştiut fiind că ?ntr-o conspiraţiune, zgomotul e interzis, (Jertfe patriotice), Memento: incepe revolta de la Timisoara, 1989
25 decembrie: Merg să v-aduc una de Crăciun... ştiu sigur că am şi una de Crăciun... trebuie să am şi una de Crăciun..., Ig. Caracudi, către directorul gazetei Revolta naţională , (O cronică de Crăciun ), Memento: Crăciunul
Calin-Andrei Mihailescu (n. 1956, Bucureşti) este profesor asociat cu literatură comparată, teorie critică şi spaniolă la University of Western Ontario (Toronto, Canada). Cărţi publicate: Ţara europsită (Curtea Veche, Bucureşti, 2002), 16-17. Renaştere, manierism, baroc (Curtea Veche, Bucureşti, 2002), Jorge Luis Borges, The Craft of Verse (coord., Harvard University Press, Cambridge, 2000), Fiction Updated. Theories of Fictionality in Contemporary Criticism (coord., University of Toronto Press, Toronto, 1996-1997), Ars rhetorica (coord., Carleton University, Ottawa, 1996)
Liviu Papadima (n. 1957, Bucureşti) este conferenţiar la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, catedra de literatură rom?nă. Cărţi publicate: Literatură şi comunicare. Relaţia autor-cititor ?n proza paşoptistă şi postpaşoptistă (Polirom, Iaşi, 1999), Caragiale, fireşte (Ed. Fundatiei Culturale Rom?ne, Bucureşti, 1999), ?n livada de cremene (Albatros, Bucureşti, 1981), Cercetarea literară azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea (coord. ?mpreuna cu Mircea Vasilescu, Polirom, Iaşi, 2000), Manual de limba şi literatura romană. Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (coautor, Humanitas, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002)
Rodica Zafiu (n. 1958, Bucureşti) este conferenţiară la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, catedra de limba rom?nă. Cărţi publicate: Diversitate stilistică ?n rom?na actuală (Editura Universităţii Bucureşti, 2001), Naraţiune şi poezie (All, Bucureşti, 2000), Poezia simbolistică rom?nească (antologie comentată, Humanitas, Bucureşti, 1996), Manual de limba şi literatura rom?nă. Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (coautoare, Humanitas, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002).
Toţi trei au absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti, ?n 1981.
Anul apariţiei: 2002
Nr. pagini: 392 / Format: 15 x 10 cm, broşat
Coperta: Dan Stanciu
ISBN: 973-8356-68-7
