„Noi cazand, Dumnezeu ne-a pedepsit cu ingaduinta si mila lui infinite. Ne-a lasat porti catre inapoi. Depindea numai de noi sa stim sa le deschidem. Nu ne-a ridicat puntile, nu ne-a trantit in veci portile Paradisului in nas. Ne-a lasat simturile, raze de splendoare pe care sa ne putem catara. Cand, in viata noastra sublunara, intalnim stralucirea frumusetii, amintirea lumii din care am cazut se trezeste in noi. E o boare, o adiere, e o ameteala, alteori e un rapt. Simturile, aceleasi car...